Alegeri Europarlamentare 2024 | Cine va conduce Uniunea Europeană în următorii ani

Liderii Uniunii Europene sunt pregătiți să înceapă negocierile pentru posturile de conducere din instituțiile UE după ce alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat duminică cu câștiguri pentru centru-dreapta și extrema dreaptă.

Un consens neobişnuit de timpuriu pare să se contureze în jurul numelor preferate pentru a sta la masa de conducere a UE: Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, António Costa din Portugalia ca preşedinte al Consiliului European, Roberta Metsola din Malta ca preşedinte al Parlamentului European şi Kaja Kallas din Estonia ca şef al politicii externe, relatează Mediafax.

Deşi nimic nu este încă 100% stabilit, se aşteaptă schiţa unui acord până la cina informală programată pentru liderii blocului la 17 iunie, au declarat pentru POLITICO opt oficiali şi diplomaţi europeni. Cu toate acestea, oficialii au avertizat că un acord formal nu va fi probabil încheiat până când liderii nu se vor întâlni din nou la 27-28 iunie.

O parte din motivul pentru optimismul privind calendarul este că preşedintele francez Emmanuel Macron va avea puţină influenţă. În zilele care au trecut de când Macron, unul dintre principalii intermediari în discuţia privind posturile de conducere - şi liberalii săi - au suferit o înfrângere zdrobitoare în faţa extremei drepte în alegerile europene, puterea sa de negociere la Bruxelles a fost diminuată. Atenţia sa se concentrează acum asupra alegerilor anticipate pe care le-a convocat în Franţa, mai degrabă decât asupra locurilor de muncă de la Bruxelles.

Cuplată cu războiul Rusiei în Ucraina şi cu potenţiala revenire a fostului preşedinte american Donald Trump după scrutinul din noiembrie, Europa nu-şi poate permite tocmeala internă în sacrificiul stabilităţii, au declarat oficialii şi diplomaţii europeni.

Alinierea diplomatică rapidă în jurul celor patru mari contrastează puternic cu aşteptările de dinaintea alegerilor europene, când la Bruxelles circulau zvonuri potrivit cărora Macron lua în calcul alternative la actualul preşedinte al Comisiei Europene, von der Leyen, pentru şefia executivului comunitar.

Partidul Popular European, care rămâne cea mai mare forţă politică după alegerile europene, doreşte să îi garanteze un al doilea mandat de cinci ani.

Socialiştii, al doilea cel mai mare grup din Parlamentul European şi o parte esenţială a actualei coaliţii centriste, râvnesc la conducerea Consiliului European, care reprezintă cele 27 de ţări membre.

Costa este clar favorit în cursa pentru a-i succeda actualului preşedinte al Consiliului European, Charles Michel - atât de mult încât diplomaţii speculează deja cu privire la cine ar deveni şeful său de cabinet în cazul în care ar prinde postul.

Cea mai uşoară dintre cele patru nominalizări va fi acordarea unui nou mandat de doi ani şi jumătate actualului preşedinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care face parte din PPE. După aceea, conducerea Parlamentului va reveni socialiştilor. Totuşi, Parlamentul European, nu liderii UE, este cel care are ultimul cuvânt în această decizie.