Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei propune o strategie în 5 paşi pentru revenirea la monarhie

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei - ANRM a luat act de discuțiile care au avut loc în ultimele zile pe scena politică despre rolul Casei Regale în societate.

"Deplângem faptul că aceste conversații au loc abia după decesul Regelui Mihai, nu și în timpul vieții Majestății Sale, care nu a mai avut astfel șansa să revină pe tronul de pe care a fost alungat.

Observăm că principalele partide parlamentare văd în monarhia constituțională un sistem de guvernământ care poate asigura stabilitatea pe termen lung a României, așa cum s-a întâmplat între 1866 și 1947.

Amintim că principalul motiv al liderilor politici de acum 151 de ani pentru adoptarea monarhiei constituționale a fost tocmai rolul de arbitru, de mediere și de unificare pe care l-a avut Coroana, în contextul unei societăți mereu fragmentată și agitată.

Salutăm faptul că actorii politici vor să informeze românii în legătură cu avantajele monarhiei constituționale, în comparație cu actualul sistem semi-prezidențial, înainte de un eventual vot pentru schimbarea formei de guvernământ.

Totuși, atenționăm asupra unui referendum pripit, în care românii să aleagă între monarhie sau republică. Din punctul de vedere al ANRM, acest gest nu este unul de dorit. De aceea, propunem clasei politice o strategie în cinci pași pentru restaurarea monarhiei:

 1. Un act nul: Parlamentul constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară" de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment.

Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată de abia la....8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.

2. Revenirea în legalitate: Parlamentul devine Adunare Constituantă, revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune aprobării populare. La reviziure recomandăm să se țină cont și de Normele Fundamentale ale Familiei Regale ale României, așa cum au fost ele date de Regele Mihai.

3. Voinţa naţională: Constituţia este validată prin referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?". Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie republicană.

4. Suveranul legitim: Parlamentul constată că, potrivit Constituţiei, M.S. Margareta, fiica cea mare și moștenitoarea desemnată a Regelui Mihai, este Regina României.

5. Voinţa regală: M.S. Margareta prezintă Parlamentului noul Statut al Casei Regale a României şi Parlamentul îl aprobă.

Sfătuim decidenții politici să trateze cu maximă seriozitate chestiunea revenirii la monarhia constituțională și considerăm oportună implicarea cultelor religioase în discuții. Această schimbare poate fi temelia unui proiect de țară pe termen foarte lung, așa cum a fost și acum 151 de ani.

În plus, informăm că România nu este singurul stat care a trecut prin regimuri dictatoriale și care privește monarhia ca pe un factor de stabilitate. Serbia, Georgia, Albania, Bulgaria și Brazilia au discuții serioase, la nivelul întregii societăți, despre restaurarea monarhiilor. Privim cu încredere la Spania, o țară care s-a transformat miraculos după sfârșitul dictaturii Franco grație rolului stabilizator al Coroanei spaniole.

Parlamentul nu trebuie să ia noua Constituție de la zero, ci de la 1923!"

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei