ANALIZĂ | Campania electorală de la Cluj, „extrem de previzibilă” / “Porcul nu se îngrașă în ajun, iar notorietatea se construiește în ani”

Din campania electorală de la Cluj lipsesc dezbaterea, dialogul și înfruntarea directă între candidați, este concluzia analiștilor politici consultați de ZIUA de CLUJ.

Au trecut deja două săptămâni din campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare, dar la Cluj acestea nu au însemnat mare lucru. Am asistat la câteva lansări „spectacol” de candidați, de programe și sloganuri și am urmărit, vrând-nevrând, promovarea competitorilor în mediul online.

Analiștii politici contactați de ZIUA de CLUJ au realizat o radiografie a acestei primei părți din campania electorală de la Cluj.

Horia Nasra: Alegătorii din Cluj s-au plictisit

Horia Nasra, analist politic clujean și fost președinte al PSD Cluj, consideră că electoratul e plictisit de mesajele seci ale competitorilor. De fapt, arată Nasra, la Cluj se poate vorbi și despre multă naivitate în practica politicii.

„A fost o campanie anostă până acum, cu puține momente de referință, primele două săptămâni fără istoric deosebit. Practic membrii de partid și câțiva angajați la stat sunt implicați activ în campanie, asta și pentru că oamenii sunt oarecum plictisiți de mesajele seci ale candidaților, iar până acum nici la nivel de județ și nici la nivel de municipiu nu s-a produs vreo emoție.

Cam toate conducerile de partid sunt încrezătoare în șansele lor, de parcă toți ar putea câștiga alegerile. Cred că, exceptând câțiva politicieni locali, pe care-i putem număra pe degetele unei singure mâini, la Cluj este și despre multă naivitate în practica politicii”, a subliniat Horia Nasra.

În opinia sa, ultima campanie electorală adevărată din Cluj a fost cea pentru alegerile locale din 2012, când Emil Boc s-a luptat cu Marius Nicoară, iar Alin Tișe cu Horea Uioreanu. 

„Mai sunt unii care spun că există o oarecare opoziție anti-Boc. Eu zic că nu-i așa și se va vedea la procente, diferența dintre Emil Boc și următorul clasat. Porcul nu se îngrașă în ajun, iar notorietatea se construiește în ani. Pe lângă Boc, la municipiu, contracandidații sunt departe, foarte departe…”, a completat Horia Nasra.

Radu Albu Comănescu: Clujul, prins într-o "inerție conservatoare"

Dacă pentru unii campania de până acum a fost anostă, pentru alții aceasta este doar previzibilă. Radu Albu Comănescu, anlist politic și lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, observă că cei care cei își doresc un alt tip de guvernanță locală nu sunt, încă, suficient de mulți pentru a imprima o nouă direcție orașului în urma votului din 9 iunie.

„Campania electorală clujeană rămâne extrem de previzibilă, ținând cont de popularitatea principalului și eternului candidat. Vorbim despre o inerție conservatoare, dar totodată de o diviziune în preferințele electoratului, pentru că pe de-o parte se observă o receptivitate mai mare a generației de până în 50 de ani la o campanie alternativă care evidențiază deficiențele modelului de dezvoltare al orașului de până acum, iar pe de alta, observăm lipsa unei mase critice care să permită efectuarea acestei schimbări”, a atras atenția acesta.

Radu Albu Comănescu remarcă două categorii distincte de electorat, din care prima își preia informațiile de la candidați, de pe platformele media, iar a doua ar prefera probabil mijloacele clasice.

„Emil Boc desfășoară o campanie în ambele sensuri, folosindu-se atât de platforme, cât și de o prezență fizică și interacțiunea cu părțile de societatea locală care știe că îl favorizează. Problema este că domnia sa reușește să intre din nou în tonalitățile de populism cu care ne-a obișnuit, ceea ce provoacă o ruptură mai mare între candidatul Emil Boc și partea cea mai dinamică socio-economic din societatea clujeană.

Este un cerc vicios pe care practicile actualei primării nu va reuși să-l spargă atrăgând noua generație, dar nici cei care au exigențe superioare de guvernanță locală nu sunt într-o masă suficient de mare pentru a imprima o nouă direcție orașului prin alegeri”, a explicat Radu Albu Comănescu.