Al treilea trimestru al anului ce stă să se încheie a fost dominat de criza politică generată de procedura demiterii preşedintelui. Lupta s-a dat pe absolut toate fronturile şi cu toate armele posibile. Băsescu a scăpat pentru a doua oară de demitere şi cu sprijinul consistent al liderilor europeni, colegi de familie politică.
Iulie
Pregătirea suspendării preşedintelui prinde viteză. Într-o singură zi sunt înlocuiţi din funcţii preşedinţii celor două camere şi Avocatul Poporului. După trei zile, Băsescu e suspendat pentru a doua oară din funcţie. După alte trei zile judecătorii Curţii Constituţionale îi aruncă lui Băsescu colacul de salvare - cvorumul pentru validarea referendumului. Pentru început, Băsescu e curajos. „Nu vreau să rămân preşedinte la masa verde. Asta se poate la Liga lui Mitică, doar acolo se poate câştiga campionatul la masa verde. Un preşedinte al României are nevoie de legitimitate. Toţi românii, indiferent de opţiunea politică, să vină la vot. Cer celor ce mă susţin să nu mă pună în situaţia să rămân preşedinte prin invalidarea referendumului. Mergeţi la vot, spuneţi da sau nu restauraţiei!", clamează Băsescu de pe scena mitingului electoral de la Cluj. Cu aceeaşi ocazie, el aprinde cu bricheta o „torţă a democraţiei", care imită torţa olimpică, provocând protestul Comitetului Olimpic Român. Torţa avea să sfârşească aruncată în Dunăre, la Orşova. Cu o săptămână înainte de referendum, când toate esondajele îl dau ca şi demis, Băsescu îşi pierde tot curajul. „Trebuie făcut tot ce se poate pentru ca referendumul să nu se valideze", spune acesta şi cere boicotarea votului. Rezultatul referendumului: aproape 90% dintre participanţi au votat pentru demiterea lui Băsescu, dar n-au ieşit la vot decât 47% din numărul alegătorilor din listele electorale permanente. Curtea Constituţională amână verdictul.
August
Începe telenovela cu titlul „Câţi alegători suntem?". Prima victimă: Ioan Rus, care demisionează din guvern, acuzând presiuni pentru măsluirea numărului de alegători. În aceeaşi zi este demis şi ultimul clujean din guvern, Andrei Marga, care va merge şef la controversatul Institut Cultural Român. După 23 de ani neîntrerupţi, Clujul rămâne fără miniştri. Episodul-cheie al referendumului: celebra erată a Curţii Constituţionale. Procurorii invadează satele României anchetând oamenii care au votat la referendum. În atenţia procurorilor intră şi organizaţia PNL Cluj-Napoca, din sediul căreia, fiul vitreg al ministrului Apărării, Nicolae Dobriţoiu, ar fi orchestrat cumpărarea de voturi. Fostul ministru al Apărării, Teodor Atanasiu, dă declaraţii la DNA Cluj. Îi vor urma, pe rând, toţi liberalii clujeni importanţi. La trei săptămâni de la referendum, Curtea Constituţională decide că cele 7,4 milioane de voturi pentru demiterea preşedintelui n-au fost suficiente şi Băsescu se întoarce la Cotroceni. Protestatarii din iarnă revin în stradă. PDL se aliază cu cei care l-au susţinut pe Băsescu la referendum: Aurelian Pavelescu, Mihai Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu şi Adrian Papahagi şi formaţiunile lor în ceea ce va deveni alianţa electorală sub sigla căreia va participa la alegerile parlamentare. Urmare a crizei politice din România, socialiştii europeni îşi mută congresul de la Bucureşti, la Bruxelles. Horea Uioreanu repurtează o primă victorie în războiul intestin al liberalilor clujeni: îl impune pe Manuel Chira preşedinte interimar al organizaţiei municipale.
Septembrie
Proaspăt anunţat drept candidat în colegiul 1 deputaţi, Adrian Papahagi îi califică pe cei 7,4 milioane de români care au votat pentru demiterea lui Băsescu, „borfaşi". Liviu Dragnea este urmărit penal pentru fraudarea referendumului. Parlamentul European dedică o şedinţă întreagă dezbaterii situaţiei din România după criza politică din vară. Socialiştii şi liberalii îl iau la ţintă pe comisarul european pentru justiţie Viviane Reding, despre care europarlamentarul român Cătălin Ivan spune că s-a comportat ca un „agent electoral al lui Traian Băsescu". După ce, prin candidatura sa, din iunie, practic i-a sabotat lui Marius Nicoară şansele de a ajunge primar, Mircia Giurgiu îşi negociază, direct la Bucureşti, peste capul organizaţiilor clujene, o nouă candidatură la alegerile parlamentare sub sigla USL. Acest gest va produce numeroase cutremure în USL, dar mai ales va acutiza conflictele din PNL, la Cluj. Candidatura lui Giurgiu declanşează, prin ricoşeu, o bătălie atât între PNL şi PSD, dar chiar şi în interiorul celor două partide pentru candidatura în colegiul 3 deputaţi. Ponta mai pierde un ministru din cauza ANI, Vasile Cepoi de la Sănătate. În locul lui va veni Raed Arafat. Mihail Hărdău declanşează un scandal fără precedent în PNL Cluj din cauza acceptării candidaturii paraşutatului Adrian Papahagi. Fostul ministru ameninţă chiar cu plecare la un alt partid şi contracandidarea lui Papahagi.
