Băsescu, la Cluj: "Avem o problemă în mod real şi în interiorul societăţii româneşti, care e extrem de tolerantă la corupţie" FOTO
- Scris de Ziua de Cluj
- 09 Feb 2014, 12:17
- Politica
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
ziuadecj.ro transmite toate declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu la Cluj.
- Bine v-am regăsit şi pentru foarte mulţi, bine v-am găsit.
- Statul de drept este o noţiune care în opiniea mea ne limitează la a discuta probleme tehnice sau acţiuni politice într-o marjă extrem de redusă. În realitate, în ceea ce ne priveşte toate analizele vizează îndeplinirea criteriilor politice, aşa numitele criterii de la Copenhaga, în care statul de drept e doar un element. Criteriile politice implică mult mai multe lucruri - stabilitatea instituţiilor, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi nu în cele din urmă respectarea şi susţinerea minorităţilor. N-aş vrea să ne vedem mai negri decât suntem sau într-o lumină mai neagră decât este drept să ne vedem.Dar luând criteriile de la Copenhaga, e clar că România nu are niciun fel de problemă în respectarea drepturilor minorităţilor, are minime probleme - la o medie euzropeană - în respectarea drepturilor omului.
- Dacă avem probleme, avem în zona stabilităţii instituţiilor statului şi în zona respectării statului de drept în acest complex al criteriilor politice sau criteriilor de la Copenhaga.
- De ce alarma când e vorba de criteriile poltiice e atât de mare? Pentru că e criteriul fără care nu poţi începe negocierile de aderare. Şi porice depreciere în criteriile politice împing ţara la momentul zero, de dinaintea începerii negocierilor. Când criteriile polticei nu sunt respectate, ţara face consistent paşi înapoi.
- În discuţiile cu partenerii europeni adesea mă refer strict la Schengen aşa cum e el în tratatul nostru de la aderare. Dar vreau să înţelegeţi că acest factor complex, criteriul politic, datorită degradării practic a aprecierilor despre respectarea acestor criterii face ca unele ţări să aibă dubii serioase în ce rpiveşte intrarea noastră în Schengen.
- Sunt convins că domnul profesor Boc va fi mai precis în aşezarea fiecărui element în zona constituţională. Dar dacă privim la realităţile car enu pot fi trecute cu vederea - vă spun ca un om cu experienţă în problemele europene - categoric evenimentele din vara anului 2012, când s-a încercat debarcarea prin neresepctarea Constituţiei a preşedintelui României, este un element care revine tot timpul în discuţie, dar şi în rapoartele Comisiei Europene.
- "Marţea neagră" din decembrie a fost un moment de reaprindere a dubiilor partenerilor noştri europeni în ce priveşte capacitatea României de a respecta criteriile politice
- Atacurile continue la jduecători, la instituţiile statului, la instituţii care sunt deja în ansamblul european şi în ansamblul NATO pun sub semnul întrebării îndeplinirea criterilor politice. Unul dintre elementele principale se referă la stabilitatea instituţiilor statului.
- Refuzul de a aplica hotărârile judecătoreşti - avem doi parlamentari cu hotărâre definitivă de nerespectare a criteriilor de integritate pentru care Parlamentul nu a dat aviz să plece din Parlament. NU ştiu dacă realizăm ce şoc e pentru un cetăţean european să afle că Parlamentul nu respectă hotărâri definitive ale instanţelor. De fapt, datorită jocului mediatic românii sunt ţinuţi departe de înţelegerea realităţilor dure pe care le avem.
- Refuzul de a aviza începerea urmăririi penale pentru un ministru sau un parlamentar e o încălcare gravă nu doar a statului de drept, dar şi a funcţionării instituţiilor.
- Lucrurile sunt extrem de complicate, dacă privim şi la faptul că tot mai des - peste Ocean şi în rapoartele Comisiei Europene - se vorbeşte despre lipsa de libertate a mass-media şi se face precizarea că fac politica patronilor lor. Oameni buni, când ai patroni turnători sau patroni inculpaţi este foarte greu ca cineva să mai accepte că făcând politica acestui patron presa este liberă.
- V-am dat tot acest pachet ca să vedeţi că ne vedem rău din multe puncte de vedere. Dacă românii au o capacitate mai mică de a pune la un loc toate aceste lucruri şi de a spune "avem semne de întrebare cu privire la îndeplinirea criteriului politic", Comisia Europeană nu are astfel de dubii, ne spune drept în faţă.
- Raportul MCV şi raportul pentru UE - România are 11 pagini rezervate - toate acestea ne arată că avem mult de făcut. Dar primul lucru care trebuie făcut e să explicăm populaţiei exigenţele acestui criteriu politic. Pentru că nu vom reuşi, o mână de oameni politici, să impunem respectarea integrală a acestor criterii, şi România să devină un stat absolut onorabil, cu standarde la nivel european, daăc nu vom fi sprijiniţi de populaţiei, dacă exigenţa populaţiei în această direcţie nu va creşte.
- Iar lipsa de exigenţă se vede în cât de tolerant a fost electoratul când a ales preşedinţi de Consilii Judeţene despre care se ştia că au dosare penale pentru corupţie, ori că sunt în instanţă.
- Avem o problemă în mod real şi în interiorul societăţii româneşti, care e extrem de tolerantă la corupţie şi nerespectarea legilor. Un exemplu: un şef de stat ales acum un an şi jumătate într-o ţară a UE. Procentele lui sunt foarte scăzute: dacă s-ar organiza un referendum, cu certitudine l-ar pierde. Dar nu asta înseamnă stat de drept - ci să-şi facă mandatul atât timp cât nu încalcă Constituţia, pentru că altfel am ajunge în partea cealaltă, a instabilităţii instituţiilor statului de drept, or acest lucru este vital.
- În ce ne priveşte vreau să ştiţi că fără a face politică, România a făcut paşi înapoi din vara anului 2012. Ştiţi foarte bine că orice declaraţie pe care o fac în următoarele 30 de minute e în toate cancelariile Occidentale. Şi atunci vă spun următorul lucru: în vara 2012 era stabilit ca în toamnă să intre în Schengen cu frontiere aeriene şi maritime, urmând faza 2, frontiere terestre. Din păcate, evenimentele de la noi, din vara 2012 şi din decembrie 2013, atacurile la instituţii practicate de actuala majoritate, au fost de natură să ne descalifice şi au pierdut românii, au pierdut enorm în credibilitate şi economic.
- Eu cred că toţi avem obligaţia să dăm un semnal puternic spre populaţie în primul rând, să-şi mărească exigenţa faţă de comportamentul oamenilor politici atunci când vine vorba de instituţii, de stat de drept, de drepturile omului şi drepturile minorităţilor - care în România sunt la cel mai înalt standard din UE.
- Aş vorbi mult despre statul de drept, dar vă dau doar un exemplu pentru că unul dintre actori e aici, doamna Udrea, ca să ştiţi de unde am plecat şi unde am ajuns. S-a vorbit de bileţelul roz, care era galben. Mandatul meu a început de la nivelul la care primul ministru nu avea nicio jenă să-i scrie preşedintelui "Dragă Traian, te rog rezolvă problema de la Parchet cu Dinu Patriciu. Semnat Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu". ŞI acest om nu a fost rău intenţionat, dar aşa gândea toată clasa politică. Toată campania mea era legată de ţepe, pentru corupţi ţepe în piaţa Victoriei. Deci nici partenerul meu de campanie nu credea în ce spuneam. Iar acum vreo 7 miniştri, 18 parlamentari în închisoare şi mulţi alţii pe rolul instanţelor, cu care nu ştiu ce se va întâmpla. M-au întrebat mulţi unde sunt ţepele pe care le-am promis. Justiţia e cea care trage ţepele.
- Pentru mine a fost o jignire uriaşă acel bileţel.
- Acum, când instituţiile statului au început să funcţioneze, cu peste 50 de directori de mari companii de stat, sunt în închisori, mi se pare nedrept să spunem "corupţia e mai mare ca oricând". Nu, în ultimii ani statul a avut capacitate să arate corupţii, acea corupţie pe care nimeni n-o vedea pe vremea lui Adrian Năstase.
- Pedepsele din noile coduri sunt la limita celor pe care le dau judecătorii în instanţe, foarte apropiată de ce se întâmplă în instanţele Occidentale.
- România va avea un Cod Penal civilizat, care permite o acţiune mult mai rapidă a Justiţiei asupra celor care au încălcat legea penală. Se termină totul la nivelul Curţilor de Apel, nu mai pierzi 2-3 ani să se facă şi la Înalta Curte, decât în situaţii excepţionale.
- Statul de drept e parte a unui complex care vizează şi funcţionarea altor instituţii decât cele ale justiţiei şi care înseamnă criterii politice fără care România nu are nicio şansă la progres şi credibilitate. Stabilitatea instituţiilor, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor definesc un stat de succes. Oricât ar împrăştia Victor Ponta ajutoare, oricât ar prelua la bugetul de stat rate ale datornicilor, nu vom fi un stat civilizat până când nu vom îndeplini criteriilor politice. Fără îndeplinirea lor nu vom asigura echitate în societate şi şansa prosperităţii. Doar un stat în care Justiţia şi instituţiile sunt solide, permanente, îşi fac treaba consecvent, e un stat care le dă şanse cetăţenilor săi. Iar România trebuie să ajungă aici.
- Mai e e un lucru pe care acţiunea politică a USL l-a relevat: instabilitatea reformelor. Şi acesta e poate cel mai grav lucru. Faptul că revenirea la o justiţie controlată se poate controla. Ireversibilitatea reformelor în Justiţie nu e garantată din păcate prin acţiunea oamenilor politici. Iar acest lucru îngrijorează cel mai mult. În toate rapoarttele UE e subliniat - instituţiile statului au rezistat la atacul din vara anului 2012 şi din "marţea neagră", decembrie 2013. Instituţiile au rezistat, dar nimeni nu crede - şi nici eu nu cred - că la o presiune continuă şi îndelungată instituţiile vor rezista la infinit. Pentru că le modifici legile de funcţionare. Or acest lucru îl poţi face, cu majoritatea pe care o au. De aceea România e pusă sub semnul întrebării azi, după ce în 2012 era pe punctul de a se elibera de sub această suspiciune a partenerilor noştri.
- Nimeni nu ne cere mai mult decât lucrurile pe care ne-am angajat să le facem.
- Eu am încredere că politicienii care încă menţin cu toată energia lor drumul spre Vest al României şi integrarea europeană deplină vor găsi până la urmă suport în populaţie pentur a continua acest lucru. Altfel - şi o spuin cu mare responsabilitate - riscul e să rămânem într-o zonă gri, nici europeni nici ne-europeni. Şi asta ne va aduce prejudicii uriaşe.
- Republica Moldova, fraţii noştri, sunt în situaţia de a avea o parte din teritoriu ieşit de sub controlul Chişinăului - Transnistria. În sud e Bosnia - Herţegovina, unde sunt adevărate tulburări. În jurul nostru nu e pace, nu e linişte. Iar contaminarea României e uşoară atunci când nu se respectă criteriile poltiice, când instituţiile statuliu sunt slăbite, când justiţia e denigrată. Sunt riscurile pe care le generăm noi, prin atitudinea internă a unui mare număr de politicieni.
- Aş încheia mulţumind fundaţiei Mişcarea Populară pentru invitaţia făcută. Eu am avut ideea creării unei fundaţii care pe urmă să genereze un partid încercând altfel de politică, politica statului, continuarea politicii de modernizare a statului român fiind obiectivul major al acestei fundaţii şi apropierea cât mai puternică de Republica Moldova. Dar înafara unor discuţii cu domnul profesor Preda, niciodată n-am ajuns la sediul lor.
- Fundaţia a născut un copil, prematur e adevărat, dar prematurii ştiţi foarte bine că sunt extrem de inteligenţi. În viziunea mea trebuia un partid apt de bătălie politică, să poată prelua guvernarea în România în 2016. Această fundaţie năzdrăvană a hotărât să intre şi în bătălia de la europarlamentare. Eu îi doresc succes copilului fundaţiei, care e partidul Mişcarea Populară.
DISTRIBUIE
Comenteaza
Te-ar mai putea interesa
