Centrul de deseuri, principalul esec al Consiliului Judetean. Uioreanu: "Chestiunea nu imi este imputabila"
- Scris de Ziua de Cluj
- 28 Apr 2014, 00:26
- Politica
- Ascultă știrea
Rep: Domnule Uioreanu, au trecut aproape doi ani de la instalarea dumneavoastră în funcție. Privind retrospectiv, cum ați caracteriza această primă jumătate de mandat?
Horea Uioreanu: Am exact un an și zece luni de la depunerea jurământului de președinte al Consiliului Județean Cluj și nu pot spune că sunt mulțumit de ceea ce am reușit să fac. A fost o perioadă interesantă și intensă, eu aveam experiența administrației locale prin prisma celor trei mandate de consilier județean, dar aici am avut parte de provocări noi. Am preluat o serie de proiecte demarcate de fosta conducere administrativă a județului, din păcate toate cu probleme, indifferent dacă vorbim despre contracte finanțate din fonduri europene sau din bugetul propriu. Adevărul este că înainte de a prelua mandatul de președinte al Consiliului Județean Cluj nu-mi imaginam că proiectele demarate, unele finanțate din fonduri europene, au fost pornite mai mult electoral, în timp apărând probleme grave. Dar pentru că aceste proiecte sunt importante pentru comunitate, împreună cu echipa cu care lucrez ne-am străduit să le ducem mai departe, reparând din mers toate „defecțiunile". Acum pot să spun că, după aproape doi ani de muncă, suntem în linie dreaptă cu aceste proiecte și că pe parcursul acestui an le vom încheia.
Pe lângă aceste hopuri și necazuri, am avut, totuși, și realizări. Am reușit să finalizez lucrările de construire a noii piste a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj, inaugurată în octombrie 2013, ocazie cu care instituția a primit un nou nume, pe care am reușit să-l impun. Apoi am reușit să finalizăm și să dăm drumul la patru stații de epurare a apelor menajere, la Dej, Gherla, Huedin și Cluj-Napoca, astfel că acum toți clienții Companiei de apă Someș, societate aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, să beneficieze de apă curată, la standard europene. Nu pot să nu amintesc faptul că stația de epurare de la Cluj-Napoca este a doua ca mărime din țară, după cea de la Glina, care deservește Bucureștiul, și că este producător de energie verde, jumătate din energia electrică necesară funcționării stației fiind obținut din biogaz. Am finalizat și alte proiecte mai mici, dedicate, în special, sistemului de asistență social și protecția copilului, toate fiind realizate cu finanțare comunitare.
Tot la capitolul reușite pot aminti înființarea Clusterului IT, Cluj Innovation City, dar și a parcului științific TETAPOLIS. Sunt două entități care se adresează sectorului IT, extrem de bine reprezentat la Cluj, absolvenților universităților clujene. Apoi, am reușit să inaugurăm o stație SMURD la Mociu, care deservește zece comune cu o populație de 25 de mii de oameni, am crescut fondurile alocate sectorului sanitar, deoarece Clujul rămâne pentru mulți români o Meccă a domeniului
Cea mai mare realizare, în opinia mea, s-a concretizat chiar în cursul zilei de ieri: semnarea contractului de construire a parcului industrial TETAROM IV, cel amplasat în Feleacu. Este vorba despre o investiție în valoare de 54.912.262,01 lei, din care 34.963.454,20 lei o reprezintă finanțare eligibilă, din care 14.335.016,22 lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (41,00%) și 3.146.710,88 lei finanțare nerambursabilă din bugetul național (9%). Consiliul Județean Cluj contribuie la acest proiect cu suma de 17.481.727,10 lei (50%). Conform proiectului, lucrările se vor finaliza în luna iulie 2015, iar deschiderea efectivă a parcului va însemna înființarea de noi locuri de muncă, de ordinul miilor. Foarte important este faptul că aceste locuri de muncă se vor adresa absolvenților de studii superioare, în special tehnice, ceea ce este îmbucurător, deoarece tinerii vor avea de lucru și vor rămâne acasă. De asemenea, primăria Feleacu va beneficia direct de impozitele pe salarii și alte taxe provenite din activitățile desfășurate în parc.
Rep: Că vorbiți de parcuri industriale, care este situația cu extinderea TETAROM I?
H.U: Știți că rezultatul licitației a fost contestat, în cursul zilei de ieri am primit răspunsul de la Consiliul Național de soluționare a Contestațiilor care admite contestația și constată un conflict de interese în cazul uneia dintre firmele din asocierea declarată câștigătoare și legislativul județean. CNSC a decis anularea raportului de procedură și reluarea acesteia. Practic, nu trebuie să reluăm întreaga licitație, ci doar finalul, va fi declarat alt câștigător, licitatorul situat pe locul doi, după care vom trece la semnarea contractului de construire și pentru extinderea parcului industrial TETAROM I. Și aici este vorba despre un proiect cu finanțare comunitară, valoarea totală fiind de 69.136.932,99 lei, din care 30.732.110,89 lei nerambursabili. Iată două proiecte majore, de peste 120 de milioane de lei, proiecte de investiții care vor crea circa 4000 de locuri de muncă purtătoare de plusvaloare.
Legat de TETAROM, trebuie să mai spun că am facilitat investitorilor din parcul de la Jucu, respectiv companiilor Delongi și Bosch, obținerea de ajutor de stat, astfel că au putut porni producția și au angajat deja aproximativ 1000 de oameni. Ce este important de subliniat este faptul că o parte din angajații Bosch sunt ingineri recrutați pentru centrul de cercetare. Cred că este o mare realizare faptul că acum companiile își deschid aici centre de cercetare și angajează forță de muncă înalt calificată. Referitor la fabrica Bosch din Cluj, a carei inaugurare oficială a fost stabilită pentru data de 9 mai, încă înainte de a fi deschisă oficial a primit prima sa distinctie în lumea Bosch: a fost premiată la Reutlingen (Germania) pentru că a fost construită și pusă în funcțiune în timp record. Astfel, fabrica Bosch din Cluj a fost recompensata intern de concernul german cu premiul „Automotive Electronics Speed Award", pentru viteza ridicării fabricii, munca în echipă și dedicarea aratată de angajații Bosch în demararea acestei investiții pornită de la zero, de tip greenfield. Este o primă recunoaștere internațională a calității oamenilor de aici, clujenii angajații la prestigioasa firmă germană. Și cred că fii recunoscut ca fiind valoros de către nemți, vestiți pentru rigoare și seriozitate, nu este de ici de colo....
Rep: Mai vin investitorii la Cluj?
H.U: Corect spus este „revin investitorii"! Schimbarea conducerii Consiliului Județean Cluj a avut darul de a recredibiliza administrația județeană, lovită greu de scandalurile de corupție de acum câțiva ani. A fost primul meu pariu câștigat în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj și sunt fericit pentru asta. Nu a fost ușor, nu a fost nici foarte greu, investitorii care ne-au vizitat au apreciat modul de abordare al actualei conduceri administrative și seriozitatea în discuții. Ei abia așteaptă să finalizăm lucrările la cele două parcuri, TETAROM I și IV pentru a deschide aici utilități de producție. În cele două parcuri vom avea centre de cercetare care se vor alătura celor ale companiilor Emerson și Bosch, astfel că pe viitor absolvenții universităților clujene vor avea de lucru acasă. De altfel trebuie să precizez faptul că universitățile din Cluj-Napoca au reprezentat un factor foarte important în locarea la Cluj a investitorilor, dat fiind faptul că ele pregătesc specialiști în toate domeniile vizate e marile companii. Dacă noi ne dezvoltăm economic, trebuie să recunoaștem meritul universităților, a specialiștilor pe care îi formează.
Rep: Am văzut că aveți întâlniri periodice cu domnul primar Emil Boc. Colaborați și pentru obținerea titlului de Cluj capital cultural europeană 2021?
H.U: Mă întîlnesc cu dl Boc așa cum mă întâlnesc și cu dl Ștefănie de la Turda sau cu Moroșan de la Huedin și Hanga de la Câmpia Turzii. Dezvoltarea județului trebuie coroborată cu proiectele autorităților locale, nu pot decide eu din birou ce e prioritar la Poieni sau Vad sau oriunde în județ fără a discuta cu primarii. Iar dl Boc e mai aproape de mine, geografic vorbind.... Fără glumă, consider că e obligatorie consultarea primarilor, a factorilor de decizie din teritoriu când e vorba despre proiectele de dezvoltare. Alocările de fonduri pentru dezvoltare locală, sport, cultură, tineret, toate se fac după consultări cu primarii, de orice culoare politică. Sunt, în primul rând, președintele Consiliului Județean Cluj, am responsabilitatea creșterii gradului de confort și civilizație pentru fiecare locuitor al județului, și aba apoi sunt președintele PNL Cluj sau vicepreședinte la nivel național al PNL.
Cât privește cultura, din acest an alocăm fonduri importante pentru susținerea proiectelor culturale mari, tocmai pentru a ajuta la obținerea titlului de Cluj - capitală culturală europeană în 2021. Fondurile alocate de consiliul județean nu sunt la fel de mari ca și cele ale primăriei, dar trebuie ținut cont de faptul că noi avem 11 instituții de cultură în subordine, pe care le finanțăm integral, de la Filarmonică la Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Biblioteca Județeană sau revista Tribuna. Primăria nu are în grijă asemenea instituții, are buget de trei ori mai mare decât noi, este firesc să aloce mai mulți bani pt susținerea proiectelor culturale. Noi am dat anul acesta 600 de mii de lei, solicitările au fost de 5,6 milioane de lei... Repet, acești bani sunt separat de cei care alocați instituțiilor de cultură finanțate exclusiv de la bugetul județului, adică câteva milioane de euro.
Rep: Ieșirea PNL de la guvernare poate periclita punerea în aplicare a programului cu care ați venit în fața clujenilor în 2012?
H.U: Nu cred. Programul meu este unul pentru toți clujenii, inclusiv pentru cei care nu au votat cu USL. Poate sunt naiv, dar chiar cred că partidele din CJ Cluj vor înțelege că interesul cetățeanului este deasupra interesului de partid și vor susține proiectele de dezvoltare locală. În caz contrar, nu eu voi fi cel care îi vor sancționa, ci electoratul.
Rep: Care sunt nerealizările Dvs. si care sunt prioritățile pentru 2014 al Consiliului Județean Cluj?
Horea Uioreanu: Pentru 2014 prioritățile sunt legate de infrastructura rutieră și de finalizarea lucrărilor la Sistemul pentru Managementul Integrat al Deșeurilor (SMID). Drumurile județene sunt departe de ceea ce ne dorim, așa că vom continua lucrările de reparații, întreținere și modernizare. O parte din drumuri vor fi modernizate din fonduri europene, alte sectoare vor beneficia de finanțare de la Consiliul Județean. Cât despre SMID, finalizarea lui va permite selectarea gunoiului menajer, depozitarea tuturor reziduurilor după normele europene, rampa de la Pata Rât rămânând istorie. Una deloc plăcută sau onorantă, dar cred că în acest moment este important să privim înainte. Sunt convins că aceste proiecte vor fid use la bun sfârșit pe parcursul acestui an.
Cât despre nerealizări... una este legată de nefinalizarea la termene a SMID, deși chestiunea nu îmi este imputabilă. Am reusit să deblochez contractul, știut fiind faptul că firma lider al asocierii câștigătoare a contractului a intrat în insolvență, dar apoi am avut probleme cu terenul, respective alunecările survenite din cauza ploilor. Nu am înțeles niciodată de ce s-a ales acea locație, tocmai lângă partea de centură Vâlcele - Apahida care s-a surpat! Ar mai de amintit drumul Răchițele Ic Ponor, o adevarată piatră de moară pentru noi. În acest moment suntem în proces cu constructorul desemnat de fosta administrație și nu știu când se va finaliza. Noi ne-am constituit parte în procesul de insolvență al firmei care a cîștigat contractul de construire a drumului și nu și-a făcut treaba, am notificat ministerul cu privire la problemele apărute, unele de natură penală, așteptăm decizia forurilor centrale. Sunt probleme și de natură tehniă și de natură juridică aici și nu pot să spun mai multe despre acest caz, dar este sigur că va trebui să găsim alt constructor pentru lucrările care mai sunt de executat. Este un proiect moștenit, alt proiect moștenit cu foarte mari probleme, eu încerc să găsesc cele mai bune soluții pentru a continua proiectele și a nu pierde banii.
Nu stăm pe roze nici cu drumurile județene: existau la venirea mea două contracte pentru executarea de lucrări de modernizare, dar nici una din firme nu și-a făcut treaba, cu toată bunăvoința noastră. Unul dintre contracte va fi reziliat în ședința de luni, apoi vom încerca să demarăm rapid o licitație pentru modernizarea sectoarelor de drumuri care erau cuprinse în acesta.
Am mai spus, nu mi-am imaginat nici o secundă că proiectele demarcate de fosta administrație sunt toate cu probleme, care de care mai grave. Să ne înțelegem, nu mă plâng, dar nici nu pot să nu spun că nici unul din proiectele preluate nu a fost lipsit de probleme. Dar sunt un optimist incurabil și cred că le vom scoate la capăt toate.
