Consultările de la Cotroceni | Ce au susținut reprezentanții UDMR

Consultările de la Cotroceni | Ce au susținut reprezentanții UDMR
| Foto: presidency.ro

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune că România poate asigura logistic și infrastructural un sprijin, dar fără trupe în Ucraina.

România poate asigura logistic și infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele UE și pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe românești în Ucraina, este concluzia prezentată de delegația UDMR la consultările avute miercuri, la Palatul Cotroceni, cu președintele interimar, a precizat liderul Uniunii, Kelemen Hunor, scrie Agerpres.

'Este o inițiativă pe care o apreciez enorm de mult, după foarte mulți ani. (...) Au fost trei subiecte pe care le-am abordat. În primul rând era chestiunea legată de așteptarea, solicitarea, propunerea Statelor Unite către Uniunea Europeană de a asuma mai multă responsabilitate privind apărarea Europei. Ce înseamnă acest lucru? Investiții în industria militară, pe de o parte, pe de altă parte, crearea unor forțe comune militare pentru statele Uniunii Europene, bineînțeles nu împotriva armatelor naționale și nu împotriva Alianței Nord-Atlantice, ci pentru a apăra în caz de necesitate Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, de ani de zile noi susținem că, da, Uniunea Europeană, statele membre din Uniunea Europeană ar fi trebuit să investească mai mult în propria apărare, fiindcă nu se poate susține pe termen foarte lung și nu se poate aștepta de la Statele Unite să fie cele care asigură apărarea Uniunii Europene', a declarat Kelemen Hunor într-o conferință de presă susținută la Parlament.

În același timp, a adăugat liderul UDMR, fără Statele Unite ale Americii, în acest moment, nu există posibilitățile militare tehnice pentru o apărare eficientă a statelor membre din Uniunea Europeană și din Alianța Nord-Atlantică.

'România trebuie să investească în industria militară. Trebuie să căutăm forme prin care putem să susținem industria noastră proprie, dar în același timp trebuie și o diversificare a acestor investiții, de exemplu în drone sau în altă tehnică, a secolului XXI. De aici detaliile vor fi importante pentru specialiști, dar nu este numai vorba de o creștere a cheltuielilor militare, aceste cheltuieli trebuie făcute cu cap și coordonate, bineînțeles, cu celelalte state din Uniunea Europeană', a menționat el.

O a doua chestiune este legată de discuțiile bilaterale între Statele Unite și Rusia privind încetarea conflictului ruso-ucrainean și dacă există posibilitatea ca Uniunea Europeană să fie la masa tratativelor prin cineva.

'Aici, sigur, decizia trebuie luată în primul rând de cei care deja au început tratativele, Statele Unite și Rusia, și după aceea de statele membre din Uniunea Europeană și Marea Britanie. Trebuie cineva care are legitimitatea necesară, autoritatea necesară, credibilitatea necesară de a sta la masă. Și după aceea, sigur, ce se va întâmpla în momentul în care se va ajunge la încetarea războiului. Un armistițiu va fi primul pas. Noi de foarte mult timp spunem că trebuie să se ajungă la pace. Nu există alternativă. Pacea înseamnă viață și orice om dorește să susțină viața și construcția. Războiul înseamnă distrugere și moarte. Nu poți să fii pe partea de a distruge infrastructură și de a omorî oameni.

Deci suntem pentru a încheia cât mai repede acest conflict dar, bineînțeles, condițiile nu le vom putea impune noi din România. Probabil că primul pas va fi un armistițiu care va deschide calea dialogului. diplomatic, fiindcă nu se poate ajunge la un acord de pace fără să se știe ce se întâmplă cu teritoriile ocupate. Și, din acest punct de vedere, primul pas este un armistițiu ca să existe posibilitatea discuțiilor mai aprofundate, mai aplicate', a explicat președintele UDMR.

În acest context, a subliniat Kelemen Hunor, 'va fi o perioadă lungă de instabilitate', dar 'un armistițiu se poate obține relativ repede, ceea ce ar fi de dorit'.

În ceea ce privește cheltuielile militare, a amintit Kelemen Hunor, există la nivelul Comisiei Europene o deschidere pentru toate statele, nu numai pentru România, ca aceste cheltuieli, care în anii care urmează în fiecare stat vor cunoaște o creștere, să fie scoase din deficitul bugetar.

Comenteaza