Creţu cere FMI s-o lase mai moale în raportu cu România

"Cred că nu doar România are responsabilităţi în această relaţie, ci şi FMI. Relaţia actuală nu mai este una de parteneriat, ci una de subordonare a guvernului faţă de Fond, respectiv faţă de trimisul său în România. Nu cred că asta serveşte intereselor părţilor", a transmis Creţu.

"Nu mi se pare nici normal, nici inteligent să ataci, în ţara cea mai săracă din UE, sistemele de protecţie socială, care şi aşa sunt într-o stare disperată. Nu cred că Franţa, în al cărei guvern aţi fost ministru, ar putea propune cetăţenilor ei drept unic proiect de viitor încadrarea într-o ţintă de deficit bugetar. Nu cred că francezii ar accepta aşa ceva. Şi nici economic nu este o abordare corectă. Reducerea deficitului bugetar doar din reduceri de cheltuieli, în special de cheltuieli sociale, este o imposibilitate. Nimic din programul implementat de FMI nu duce la revenirea creşterii economice în România", a scris Corina Creţu.

"Nu voi pune în discuţie nici necesitatea, nici oportunitatea actualelor acorduri ale ţării mele cu instituţia pe care o conduceţi. Sunt însă o serie de lucruri în această relaţie, care mă îngrijorează în modul cel mai serios cu putinţă", scrie ea în scrisoarea deschisă adrsată FMI.

"Acum câteva zile, reprezentantul FMI în România, domnul Jeffrey Franks, vorbea despre „gâlceava politică", apropo de dezbaterile generate de proiectul de buget pentru 2012, pe care mulţi economişti din România, indiferent de şcoala de gândire căreia aparţin, îl găsesc fantezist şi irealizabil. Vreau să fiu precisă: acea „gâlceavă politică" se numeşte democraţie. Şi în Franţa, şi în SUA, şi peste tot în Occident. Aş fi fost mult mai liniştită dacă FMI ar fi sancţionat public modul ne-democratic în care au fost adoptate la Bucureşti măsurile impuse de Fond, faptul că pentru unele dintre ele Guvernul României a invocat un articol din Constituţie care limitează drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Vi se pare că putem trece peste principii precum cel al separaţiei puterilor în stat, putem restrânge libertăţile şi drepturile cetăţenilor, sub pretextul rezolvării unei crize, ale cărei costuri le suportă doar simplii cetăţeni, nu şi vinovaţii de declanşarea ei?", mai arată ea.

"Mă deranjează faptul că domnul Jeffrey Frank a ajuns, de facto, premierul României, discută măsurile economice cu oameni care nu au atribuţii constituţionale în domeniu, dă lecţii tuturor, este nemulţumit de Parlament. România a mai avut un parlament de faţadă, care vota ce i se dicta, o dată pe an, sub Ceauşescu. Crede FMI că aceasta este soluţia optimă pentru a se implementa ceea ce decide domnul Franks că e bine pentru România? Dacă da, vrem să ni se spună deschis acest lucru", a scris Creţu.

Ea atrage atenţia că drumul pe care a ajuns economia României, "la presiunile FMI, e unul care duce spre un previzibil eşec".