Criză politică în Franţa: Extrema dreaptă s-a unit cu extrema stângă pentru a dărâma guvernul / Președintelui Macron i se cere demisia

Deputaţii francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni. Un număr tot mai mare de parlamentari cer demisia președintelui Macron.

După un vot marcat de huiduieli şi proteste în Adunarea Naţională, 331 din cei 577 de parlamentari francezi au votat pentru demiterea prim-ministrului Michel Barnier, într-un vot de neîncredere, după ce acesta a încercat să impună un buget auster pentru a reduce deficitul enorm al ţării.

Odată ce Barnier va demisiona oficial, el va deveni prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Republicii Franceze moderne şi primul care a fost destituit de parlament din 1962 încoace. Haosul politic a determinat un număr tot mai mare de parlamentari să ceară demisia lui Macron, ale cărui mandat se încheie în 2027. O asemenea mişcare ar fi aproape fără precedent în politica franceză modernă.

Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei. Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie, scrie agenția germană de presă DPA, citată de hotnews.ro. 

Moţiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 – care prevede creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor guvernamentale – fără aprobarea Parlamentului.

Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot, mai scrie DPA.