Cum a dictat municipiul Cluj-Napoca rezultatul votului în judeţ
- Scris de Valentin Malaescu
- 22 Dec 2016, 08:27
- Politica
- Ascultă știrea
Liberalii ar trebui să le mulţumească alegătorilor din Cluj-Napoca. Fără ei, judeţul Cluj n-ar fi fost decât o altă picătură în marea roşie care a inundat România în 11 decembrie. În ce-i priveşte pe oamenii lui Nicuşor Dan aceştia există, deocamdată, doar în mediul urban, care a contribuit copios la cele peste 15 procente, cu care USR s-a clasat pe locul trei în judeţ. Acestea ar fi cele mai importante două concluzii care se pot trage legat de modul în care s-a votat în judeţul Cluj în 11 decembrie.
Pentru a înţelege modul în care a fost construit rezultatul final al votului de la parlamentare în judeţul Cluj, trebuie spus că ponderea voturilor valabil exprimate în mun. Cluj-Napoca în totalul voturilor valabil exprimate în judeţ a fost de 50,44%. Nu e de mirare, aşadar, că, într-adevăr, cu procente relativ diferite, clasamentul din Cluj-Napoca al formaţiunilor intrate în parlament se regăseşte nemodificat şi la nivelul întregului judeţ.
Rezultate vot în judeţul Cluj
1. PNL - 27,63% (27,32% în Cluj-Napoca)
2. PSD - 25,92% (19,18% în Cluj-Napoca)
3. USR - 15,25% (22,20% în Cluj-Napoca)
4. UDMR - 14,50% (14,70% în Cluj-Napoca)
5. ALDE - 5,39% (5,84% în Cluj-Napoca)
6. PMP - 3.15% (3,01% în Cluj-Napoca)
Însă, dacă am scoate municipiul-reşedinţă din calcul, am descoperi că opţiunile politice ale restului judeţului nu prea concind cu cele ale locuitorilor reşedinţei de judeţ. Perdant la scor în municipiu, PSD a câştigat alegerile din restul judeţului cu un avans de aproape cinci puncte procentuale faţă de PNL. O altă rocadă s-a petrecut între USR şi UDMR, în vreme ce restul judeţului a fost de părere că nici partidul lui Tăriceanu nu merită să intre în parlament.
Rezultate vot în judeţul Cluj fără mun. Cluj-Napoca
1. PSD - 32,79%
2. PNL - 27,95%
3. UDMR - 14,28%
4. USR - 8,18%
5. ALDE - 4,92%
6. PMP - 3,30%
Ponderea masivă a voturilor din Cluj-Napoca a făcut ca şi situaţia votului din zona urbană a judeţului să copieze aproape la indigo rezultatul din capitală.
Rezultate vot în mediul urban
1. PNL - 26,18%
2. PSD - 24,12%
3. USR - 18,61%
4. UDMR - 13,40%
5. ALDE - 5,89%
6. PMP - 3,38%
Dacă vom ignora din nou alegătorii din Cluj, vom descoperi că restul mediului urban din judeţ (Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla şi Huedin), a avut, de asemenea, opţiuni politice semnificativ diferite, iar liberalii au pierdut la o diferenţă ruşinoasă în faţa social-democraţilor.
Rezultate vot în mediul urban fără Cluj-Napoca
1. PSD - 37,21%
2. PNL - 23,13%
3. UDMR - 9,94%
4. USR - 9,08%
5. ALDE - 6,02%
6. PMP - 4,38%
În zona rurală, liberalii au revenit în frunte, dar la o diferenţă foarte mică de PSD. USR şi-a continua coborârea, iar ALDE a fost „scos" din parlament.
Rezultate vot în mediul rural
1. PNL - 30,94%
2. PSD - 30,03%
3. UDMR - 17,00%
4. USR - 7,62%
5. ALDE - 4,24%
6. PMP - 2,63%
Numai că gradul de reprezentativitate al rezultatelor de mai sus pentru mediul rural din judeţul Cluj este serios viciat de o anomalie care nu este specifică doar Clujului, anomalie care sare în evidenţă mai cu seamă dacă urmărim rezultatele USR. Oamenii lui Nicuşor Dan au reuşit să obţină scoruri scrise cu două cifre doar în patru comune, exact cele patru mari comune limitrofe capitalei judeţului, Floreşti, Baciu, Apahida şi Feleacu.
Mai mult decât consistent „infestate" cu foşti locuitori ai municipiului Cluj-Napoca, oameni care au transformat comunele respective în aşa-numite cartiere-dormitor ale municipiului reşedinţă de judeţ (cocoţând, spre exemplu, în mod artificial, Floreştiul până la rangul de cea mai mare comună din ţară), cele patru comune sunt, cel puţin din punct de vedere al mentalităţii şi, implicit, al opţiunilor politice a majorităţii alegătorilor lor, semiurbanizate.
Prin urmare, pentru a afla opţiunile politice ale zonei cu adevărat rurale, am eliminat cele patru „cartiere" limitrofe ale Clujului, iar cel mai spectaculos rezultat este tocmai prăbuşirea USR de la cele peste 20 de procente din Cluj-Napoca la mult sub pragul electoral în mediul cu adevărat rural. La ţară oamenii lui Nicuşor Dan n-au ajuns nici măcar la 4%, fiind depăşiţi până şi de ALDE.
Rezultate vot în mediul rural fără „cartierele-dormitor" ale Clujului
1. PSD - 32,95%
2. PNL - 31,05%
3. UDMR - 17,62%
4. ALDE - 4,49%
5. USR - 3,60%
6. PMP - 2,52%
Singura constantă a tuturor clasamentelor mai sus prezentate este deţinătorul de neînlocuit al lanternei roşii, PMP, care nici măcar nu se apropie de pragul electoral, semn că în fostul mare fief portocaliu al României Traian Băsescu nu mai înseamnă mai nimic din punct de vedere politic.
Din cei 81 de primari din judeţ, în mod normal, 13 ar trebui sancţionaţi de formaţiunile politice cărora le aparţin deoarece partidele lor au pierdut alegerile în localităţile pe care le păstoresc. Aproape jumătate dintre aceştia, şase, sunt primari liberali în ale căror localităţi a câştigat PSD: Dorin Lojigan - Câmpia Turzii, Ioan Racolţa - Călăraşi, Vasile Lup - Fizeşu Gherlii, Ioan Popa - Iara, Valentin Pojar - Jucu şi Gheorghe Boca - Poieni.
PSD are, la rândul său, patru primari care nu şi-au făcut treaba şi au pierdut alegerile în faţa PNL. Primii trei sunt: Vasile Pop - Căianu, Dumitru Sfârlea - Gilău şi Viorel Ghic din Mărişel. Cel de-al patrulea, Ioan Mureşan din Baciu, reprezintă un caz aparte. Comuna Baciu este una dintre cele şase localităţi clujene cu primari PSD sau PNL (celelalte cinci sunt Huedin, Aghireş, Căpuşu Mare, Feleacu şi Gîrbău) în care, datorită disipării voturilor etnicilor români între mai multe partide, în 11 decembrie a ieşit câştigătoare UDMR. Numai că în Baciu partidul primarului, PSD, s-a clasat al treilea, fiind depăşit şi de PNL.
Mai există trei primari care n-au reuşit să-şi ducă propria formaţiune politică la victorie în comunele pe care le conduc. E vorba de Teodor Bucur (PNŢCD) din Cojocna, unde a câştigat PNL (PNŢCD, care a candidat sub pulpana lui Marian Munteanu, în ANR, a luat un procent subunitar), de primarul UDMR Ioan Zeng din Mihai Viteazu, înfrânt de PSD (probabil a fost ocupat cu propria sa candidatură la Senat din judeţul Teleorman) şi de Gheorghe Cuc (ALDE) din Săcuieu, comună câştigată de PNL, dar unde ALDE s-a clasat, totuşi, pe locul doi, la mai puţin de trei procente de liberali, cu un mai mult decât onorabil 30,53%.
În ceea ce priveşte extremele votului din judeţ, liberalii au înregistrat cele mai bune rezultate în Cîţcău - 69,09%, Borşa - 68,63%, Recea-Cristur - 67,78% şi Vad - 61,47%. PNL a reuşit să obţină majoritatea voturilor în alte cinci comune, în vreme ce rezultatele cele mai slabe le-a înregistrat, previzibil, în comunele cu populaţie dominant maghiară plus Sânmărtin, acolo unde nimeni nu iese din cuvântul primarului: Sic - 1,91%, Sâncraiu - 2,70%, Izvoru Crişului - 6,24%, Sânmărtin - 6,24 şi Suatu - 8.09%.
În privinţa PSD, fireşte, recordul absolut a fost înregistrat în acelaşi Sânmărtin - 82,39%, urmat în clasament de Jichişu de Jos - 63,13%, Cămăraşu - 62,54% şi Aşchileu - 60,21%. Social-democraţii au mai depăşit 50% din voturi în alte cinci comune. La polul opus al rezultatelor roşii se află tot comunele maghiare Sic - 1,17%, Sâncraiu - 6,33% şi Izvoru Crişului - 8,07%.
Cum spuneam, USR a obţinut cele mai bune rezultate, singurele scrise cu două cifre, în Cluj-Napoca şi zona limitrofă, plus Turda: Floreşti - 27,17%, Cluj-Napoca - 22,20%, Feleacu - 15,05%, Turda - 14,32%, Baciu - 12,92% şi Apahida - 12,70%. De remarcat este faptul că în 56 de comune oamenii lui Nicuşor Dan n-au reuşit să atingă pragul electoral, în şapte dintre acestea obţinând scoruri subunitare: Sic - 0,59%, Pălatca - 0,65%, Vad - 0,66%, Sânmărtin - 0,67%, Recea-Cristur - 0,84%, Izvoru Crişului - 0,91% şi Unguraş - 0,98%.
Fief-urile UDMR au rămas, natural, aceleaşi: Sic - 94,13%, Sâncraiu - 85,67% şi Izvoru Crişului - 78,69%, plus alte cinci comune în care Uniunea a depăşit 50% dintre voturi. În schimb, în Rîşca, Uniunea n-a izbutit să obţină nici măcar un vot. Câte un singur vot a avut UDMR în Mărişel - 0,21%, Săcuieu - 0,22% şi Valea Ierii - 0,24%.
În şapte comune au reuşit oamenii lui Tăriceanu să obţină rezultate scrise cu două cifre: Săcuieu - 30,53%, Măguri-Răcătău - 17,89%, Petreştii de Jos - 11,45%, Sănduleşti - 11,41%, Mociu - 11,05%, Mănăstireni - 11,01% şi Cuzdrioara - 10,81%. ALDE a atins pragul electoral în doar 27 din cele 81 de localităţi ale judeţului, înregistrând rezultate subunitare în Sic - 0,59%, Sâncraiu - 0,73% şi Valea Ierii - 0,96%.
Locuitorii a doar şapte localităţi din judeţ au fost de părere că PMP ar merita să intre în parlament: Panticeu - 8,79%, Mărgău - 8,27%, Căpuşu Mare - 6,57%, Sănduleşti - 6,46%, Mihai Viteazu - 6,41%, Frata - 5,67% şi Turda - 5,55%. În schimb, în trei comune, Sic, Valea Ierii şi Buza, Traian Băsescu nu pare să mai aibă nici măcar un singur fan.
Statistic, PNL a obţinut victoria în 33 de localităţi, singura localitate urbană fiind Cluj-Napoca. PSD a câştigat în 34 de localităţi, printre care Turda Câmpia Turzii, Gherla şi Dej, în vreme ce UDMR s-a impus în 14 localităţi, incluzând oraşul Huedin.
Cum au votat oraşele judeţului
Câmpia Turzii, primar Dorin Lojigan (PNL)
1. PSD - 35,97%
2. PNL - 32,48%
3. UDMR - 6,83%
4. USR - 6,02%
5. PMP - 4,84%
6. ALDE - 3,87%
Dej, primar Costan Morar (PSD)
1. PSD - 40,88%
2. PNL - 21,53%
3. UDMR - 9,23%
4. ALDE - 8,59%
5. USR - 6,38%
6. PMP - 2,91%
Gherla, primar Ioan Neselean (PSD)
1. PSD - 41,36%
2. PNL - 22,24%
3. UDMR - 14,54%
4. USR - 6,05%
5. ALDE - 4,39%
6. PMP - 4,21%
Huedin, primar Mircea Moroşan (PNL)
1. UDMR - 27,93%
2. PNL - 27,45%
3. PSD - 23,66%
4. USR - 5,54%
5. ALDE - 5,36%
6. PMP - 2,70%
Turda, primar Cristian Matei (PSD)
1. PSD - 35,74%
2. PNL - 19,44%
3. USR - 14,32%
4. UDMR - 7,01%
5. ALDE - 5,99%
6. PMP - 5,55%
