Cum se apără deputatul clujean trimis în judecată pentru că şi-a angajat soţia
- Scris de Valentin Malaescu
- 24 Sep 2013, 17:32
- Politica
- Ascultă știrea
Mate Andras a precizat, într-o conferinţă de presă, că potrivit articolului 253 din Codul Penal un funcţionar public se află în conflict de interese dacă, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat direct sau indirect un folos material pentru sine, soţul său, ori o rudă până la gradul doi, sau pentru altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, arată realitatea.net.
Deputatul UDMR a explicat că, în acest fel, dacă parlamentarii sunt consideraţi funcţionari publici, atunci 98 de deputaţi aflaţi la al doilea sau al treilea mandat ar putea fi consideraţi în conflict de interese pentru că şi-au reangajat colaboratorii din mandatul precedent la birourile parlamentare.
"Precizez că în situaţia de a avea angajaţi rude sau soţi la cabinetul parlamentar se află mai mulţi deputaţi, iar în mod misterios nici ANI, nici Parchetul nu cercetează acele persoane. Dacă dosarul meu nu este politic, înseamnă că ar trebui cercetaţi absolut toţi acei colegi senatori şi deputaţi care au angajaţi rude sau soţi, dar şi cei care se află la al doilea mandat şi şi-au reangajat foştii colaboratori. În această situaţie se află aproximativ 100 de deputaţi", a spus Mate Andras.
El a mai arătat că, dacă parlamentarii sunt consideraţi funcţionari publici, atunci şi preşedintele Băsescu, premierul Ponta şi fostul premier Boc şi europarlamentarii ar trebui să fie cercetaţi pentru conflict de interese, având în vedere că aceştia şi-au reangajat foştii colaboratori, consilieri.
"Aştept să văd dacă se autosesizează Parchetul şi îi cercetează pe preşedintele României, primul ministru, fiecare deputat şi senator care şi-a reangajat foştii colaboratori", a adăugat deputatul UDMR.
El a spus că sunt 29 de deputaţi pentru care ANI a cerut verificarea dacă şi-au angajat rudele la birourile parlamentare, doar 2 au fost trimişi în judecată şi doar în cazul său s-a început urmărirea penală.
"ANI s-a ocupat doar de unii care au avut angajaţi rude sau soţi. Asta mi se pare dubios, după ce am primit neînceperea urmăririi penale. Mă întreb: sunt funcţionar public numai eu sau şi ceilalţi?:, a mai spus Mate Andras, adăugând că o decizie a Curţii Constituţionale precizează că senatorii şi deputaţii nu pot fi consideraţi funcţionari publici.
El a mai arătat că şi-a angajat soţia doar 9 luni, timp în care aceasta a încasat doar 550 lei pe lună.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că reprezentanţii Uniunii au încredere în nevinovăţia deputatului Mate Andras, trimis în judecată pentru conflict de interese fiindcă şi-ar fi angajat soţia la Parlament, şi consideră că acţiunea este una "de intimidare".
"Am aflat cu consternare de acuzaţiile aduse de Ministerul Public colegului nostru, deputatul de Cluj Mate Andras Levente, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, mai ales având în vedere faptul că, în acest caz, autoritatea în cauză luase deja decizia neînceperii urmăririi penale. Se pare că unii dintre membrii Parchetului, abuzând/ folosindu-se în mod repetat de contradicţia şi lipsa de claritate a normelor legale aflate în vigoare, respectiv de lacunele de ordin legislativ, demarează acţiuni în justiţie, în mod aleatoriu, împotriva unor demnitari din diferitele instituţii ale autorităţilor statului (parlamentari, miniştri, primari), cu scopul de a-i intimida. Avem convingerea că procedura intentată colegului nostru se încadrează în acest gen de acţiuni, care dizolvă statul de drept, transformându-l într-unul cu caracter poliţienesc, în care domneşte legea bunului plac. Avem încredere în nevinovăţia deputatului Mate Andras Levente", a afirmat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, într-un comunicat de presă transmis vineri.
El s-a declarat convins că liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor nu a încălcat nicio normă legală în vigoare şi şi-a exprimat speranţa că justiţia va decide în conformitate cu legile ţării, cu prevederile constituţionale şi deciziile Curţii Constituţionale "care se află în legătură cu reglementările ce vizează incompatibilitatea, conflictele de interese şi statutul juridic al demnitarilor".
"UDMR este solidară cu Mate Andras Levente deoarece este vorba de un politician care ani de-a lungul îşi desfăşoară activitatea în interesul comunităţii. UDMR îşi exprimă consternarea faţă de această situaţie şi aşteaptă cât mai curând decizia Curţii Supreme de Justiţie", a subliniat Kelemen Hunor.
Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului general, pentru conflict de interese, fiind acuzat că şi-a angajat soţia la Parlament, iar aceasta a obţinut astfel venituri de 5.508 lei, potrivit PICCJ.
"Mate Andras Levente, în calitate de deputat în cadrul Parlamentului României, a formulat cererea de angajare a soţiei sale la Camera Deputaţilor şi apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru soţia sa în cuantum de 5.508 lei", se arăta într-un comunicat transmis, miercuri, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Dosarul va fi judecat de instanţa supremă.
În septembrie 2011, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Parchetului instanţei supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul deputatului UDMR Mate Andras Levente, în condiţiile în care acesta şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar de circumscripţie.
Mate Andras Levente a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Erzsebet Mate, în perioada 16 martie 2010 - 1 ianuarie 2011, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, arăta ANI, în 19 septembrie 2011.
Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective, preciza ANI.
Potrivit Legii 161/2003, prin conflict de interese se înţelege "situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".
Conform dispoziţiilor din Codul Penal, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.