Emil Boc, singurul premier care a trecut de CCR eliminarea pensiilor speciale

În anul 2010, guvernul condus pe atunci de actualul primar al Clujului, Emil Boc, a reușit să convingă CCR că eliminarea pensiilor speciale este constituțională.

Parlamentarii au decis miercuri eliminarea pensiilor speciale ale deputaților și senatorilor. Legea a fost votată în plenul reunit. Ponderea în buget prin această eliminare a pensiilor speciale ale deputaților și senatorilor este una nesemnificativă. Nu se vor putea construi nici autostrăzi, nici spitale sau şcoli cu aceşti bani, însă este o chestiune de corectitudine consideră mulţi români, deoarece nici deputaţii, nici parlamentarii nu fac nimic special pentru cetăţeni ca să aibă dreptul la aceşti bani, în comparaţie cu un neurochirurg sau cu un militar ori un simplu miner care îşi pune viaţa în pericol atunci când coboară în mină. UDMR nu a votat deoarece, spun liderii partidului, e necesară eliminarea tuturor pensiilor speciale, nu doar acelea ale parlamentarilor.

Primarul Clujului, Emil Boc, declara în vara lui 2019 că „mai devreme sau mai târziu” se va renunţa la pensiile speciale, întrucât sistemul de pensii nu îşi va putea permite să le plătească. Boc a desființat pensiile speciale în mandatul său de premier, dar guvernele PSD și majoritățile controlate de PSD din Parlament le-au reintrodus începând cu 2015. „În privinţa pensiilor speciale, am fost acela care le-a eliminat şi am mers pe principiul contributivităţii. Sunt convins că mai devreme sau mai târziu tot acolo se va ajunge, pentru că sistemul de pensii viitor nu îşi va putea permite să plătească pensiile speciale la nivelele la care sunt şi care se preconizează a creşte în continuare”, a spus Boc, citat de Agerpres.

Însă realizarea de ieri, nu o întrece pe cea a fostului premier Emil Boc din 2010. Atunci când criza economică era la vârf, guvernul Boc a decis eliminarea tuturor pensiilor speciale. Imediat, legea a fost atacată la CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a contestat tăierea pensiilor magistraților, iar un grup de parlamentari PSD a atacat tăierea celorlalte pensii speciale.

ICCJ a avut câștig de cauză, dar CCR a explicat că toate celelalte pensii speciale pot fi abrogate. “În principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anumepensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție.

Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul de față, o atare rațiune este, așa cum rezultă din expunerea de motive a legii criticate, atât grava situație de criză economică și financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităților din acest sistem“, se arată în decizia CCR.

Ulterior, un grup de 300 de militari a dat în judecată statul român la CEDO, cerând curții de la Strasbourg să ateste că, prin micșorarea pensiei lor, le-a fost atins un drept de proprietate – violându-se, astfel, Convenția Europeană a Drepturilor Omului la care România este semnatară. Cererea lor nu a avut câștig de cauză.

Din 2015, a reînceput reintroducerea pensiilor speciale. În acel an, mai mulți parlamentari, inclusiv Marcel Ciolacu și Atilla Cseke, au inițiat modificarea statutului deputaților și senatorilor astfel încât să prevadă pensia specială pentru parlamentari. Au semnat proiectul mai mulți parlamentari PNL, dar ei și-au retras semnăturile.

Alina Gorghiu, fostul președinte al PNL, s-a numărat însă printre inițiatorii legii pensiilor speciale pentru piloți, mecanici de zbor și stewardese, iar Ludovic Orban, actualul lider liberal, a votat în favoarea reintroducerii pensiilor speciale pentru diplomați și pentru personalul de la birourile de comerț exterior, pentru piloți, precum și pentru militari.