Explicaţia lui Gurzău, deputatul chiulangiu: „S-a demagnetizat cartela”

Vrea să fie primar, dar, ca deputat, Adrian Gurzăua chiulit de la aproape trei sferturi din voturile date în plen. Mai mult, el spune că, dacă clujenii îl vor alege să le conducă urbea, va fi la fel de scump la vedere şi în clădirea de pe Calea Moţilor.

62,1% este media prezenţei la vot în Camera Deputaţilor, în actuala legislatură, potrivit multumesc.org. În ce-i priveşte pe cei zece trimişi ai Clujului în Camera inferioară, se poate spune că sunt mai disciplinaţi decât media, prezenţa lor la vot (ca medie) fiind până acum de 67,6%. Trebuie spus, însă, că, dacă ar fi să luăm în calcul doar prezenţa la voturile finale (cele mai importante), potrivit datelor statistice oferite de site-ul Camerei Deputaţilor, media prezenţei clujenilor creşte cu aproximativ zece procente, până la 78,8%.

Cu o singură excepţie, prezenţa la vot a deputaţilor de Cluj nu coboară sub 58%, variind între 58,6% - Adrian Oros (PNL) şi 89,2% - Cornel Itu (PSD). De asemenea, în cazul voturilor finale, eliminând aceeaşi excepţie, prezenţa la vot a deputaţilor de Cluj s-a înscris între 73,2% - Elena Reuer (PNL) şi 93,1% - acelaşi Cornel Itu. De menţionat că cel mai disciplinat deputat clujean, Cornel Itu, este vicelider de grup. De altfel, în vârful topului prezenţei la vot figurează şi ceilalţi doi deputaţi cu funcţii similare, Ioan Moldovan (ALDE), vicelider de grup, cu prezenţă de 78,9% (86,3% prezenţă la voturile finale) şi Mate Andras Levente (UDMR), lider de grup, cu prezenţă de 75,8% (86,1% prezenţă la voturile finale). Ceva mai modest stă cel de al patrulea deputat clujean cu funcţie, Steluţa Cătăniciu (ALDE), membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, în calitate de chestor, cu o prezenţă la vot de doar 60,9% (80,2% prezenţă la voturile finale). Este adevărat, că, potrivit tragerii la sorţi, Cătăniciu era obligată să-şi exercite atribuţiile de menţinere a ordinii în timpul şedinţelor de plen doar în săptămânile pare.

O menţiune aparte se cuvine în cazul Aureliei Cristea (PSD). Este ştiut că, în general, parlamentarii-miniştri nu prea dau pe la şedinţele Camerei din care fac parte decât în cazuri excepţionale. Ei bine, cele nouă luni în care a ocupat funcţia de ministru-delegat pentru Dialog Social par să nu fi afectat în mod semnficativ prezenţa la vot a Aureliei Cristea, aceasta situându-se doar puţin sub media celorlalţi colegi din Cluj, 63,1%, respectiv 78,3% prezenţă în cazul voturilor finale, ocupând locul şase, din acest punct de vedere, între cei zece deputaţi de Cluj (locul opt în privinţa prezenţei la voturile finale)

Dacă ar fi să scoatem din calcul excepţia despre care vorbeam, prezenţa medie la vot a reprezentanţilor Clujului în Camera inferioară ar creşte cu aproape cinci procente, până la 72,2%, adică cu exact zece procente peste media prezenţei tuturor deputaţilor. În privinţa prezenţei medii la voturile finale aceasta ar urca tot cu aproape cinci procente, până la 83,5%. Ei bine, cel care strică media clujenilor este deputatul independent Adrian Gurzău, care a lipsit la aproape trei sferturi dintre voturi, având o prezenţă, în primii trei ani ai actualului mandat, de doar 26,3%. În privinţa voturilor finale, a lipsit la aproape două treimi dintre acestea, prezenţa sa fiind de 36,8%. Cât priveşte explicaţiile pe care le găseşte Gurzău statutului său de chiulangiu-şef detaşat între clujeni şi printre cei mai mari chiulangii la nivelul întregului parlament, acestea sunt de-a dreptul ilare.

„Îmi pare bine că există tot felul de clasamente şi topuri ale parlamentarilor. Aflat la al doilea mandat, pot spune că am fost în top şi la interpelări şi la iniţiative legislative. Au fost probleme şi cu cartelele de vot, dintre care unele s-au demagnetizat, au fost probleme cu sistemul de vot, care a fost schimbat, dar, cu excepţia a două, trei săptămâni, în care am fost în Cluj, în rest am fost acolo. Din punctul meu de vedere, important este ca în timpul mandatului să-ţi îndeplineşti proiectele pe care le-ai promis celor care te-au ales. Topurile se fac după anumite interese. Principalul meu obiectiv este să înţeleg cum funcţionează instituţiile statului şi să particip la şedinţele de comisie în care se dezbat probleme foarte importante pentru naţiune. Unele şedinţe de comisie s-au suprapus cu şedinţele de plen (Gurzău e membru al comisiei pentru abuzuri, corupţie şi petiţii şi n-a făcut parte din cele mai ocupate comisii ale actualei legislaturi, cele pentru elaborarea proiectului noii Constituţii, respectiv pentru redactarea noului Cod Electoral - n.red.).

Au fost şedinţe cu o sută de proiecte. Lipseşti la una din asta şi apoi degeaba mergi la toate, că nu mai recuperezi. Nu suntem la o olimpiadă a parlamentarilor, dar e adevărat că şi colegii de la Bucureşti ar trebui să găsească o modalitate de a reflecta pubic întreaga activitate a unui parlamentar, nu doar cum votezi după degetul liderului de grup. Pe de altă parte, ca membru al opoziţiei, nu e treaba mea să asigur cvorumul, am făcut-o destul în mandatul precedent când eram la putere, dar prezenţa mea în parlament există şi o pot proba cu zborurile de la Cluj la Bcureşti, cu cazarea în Bucureşti şi cu camerele de filmat din parlament. Ca opoziţie, au existat şi decizii politice să nu participăm la anumite voturi şi, am mai spus, poţi lipsi într-o zi în care se dau 400 de voturi şi apoi să fii prezent într-una, că apari că ai chiulit din parlament", a explicat Gurzău.

Culmea este că el vrea votul clujenilor pentr a-i lua locul lui Emil Boc în fruntea primăriei. Iar culmea şi mai mare este că şi-a şi fabricat o explicaţie pentru intenţia ca şi în ipoteza în care ar ajunge primar, să nu prea dea pe la serviciu. „Dacă voi fi ales primar, voi fi 100% în municipiu, iar biroul meu va fi tot oraşul (deci şi, de exemplu, locuinţa proprie - n.red.), pentru că problemele unui oraş nu se rezovă stând într-un birou. Dacă cineva vrea un primar legat, opt ore pe zi, de un birou, să nu se bazeze pe mine", a spus Gurzău.

Menţionăm că, în continuare, mult mai netransparent decât pagina electronică a Camerei Deputaţilor, site-ul Senatului nu oferă la fel de uşor informaţii privind prezenţa la vot a senatorilor. Rezultatul care, cu ajutorul datelor afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor, poate fi obţinut în urma unui extrem de simplu calcul procentual, ar fi accesibil în cazul senatorilor doar în urma unei munci aproape sisifice, extrem de migăloasă şi extrem de cronofagă. Deocamdată, în România nu a încercat nimeni s-o facă pentru simplul motiv că timpul pierdut cu o asemenea operaţiune ar fi nejustificat de mare în raport cu rezultatul obţinut.