Gîrbovan: A justifica nerespectarea deciziei CCR prin apel la referendum este abandonul democraţiei constituţionale

Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR, spune că organizarea unui referendum în urma deciziei CCR privind conflictul instituţional preşedinte-ministrul Justiţiei, ar însemna renunţarea la democraţia constituţională, iar odată deschisă cutia Pandorei se va deschide drumul spre disoluţia statului democratic.

"Un referendum privind respectarea unei decizii a Curtii Constituționale înseamnă renunțarea la democrația constituțională, specifică țărilor cu democrație vestică, și revenirea României la democrația "populară" de sorginte leninst-stalinistă, instaurată în România de sovietici după 1948. Revoluția bolșevică din Rusia din 1917 condusă de Lenin a avut ca scop clamat răsturnarea "orânduirii burgheze" și preluarea puterii în mâinile poporului. Statul care a rezultat a fost unul totalitar, care nu mai avea o separație a puterilor (legislativă, executivă, judecătorească) ci puterea – se spunea – era exercitată de popor prin partidul comunist care era unic, care apoi, la rându-i, o exercită prin organele de partid. https://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Separation+of+P…După Lenin a venit Stalin la putere, care a desăvârșit lucrarea acestuia. Unele acțiuni "revoluționare" ale lui Lenin i-au părut extreme până și lui Stalin, motiv pentru care a cautat să le dea o oarecare formă instituționalizată, democratică", scrie Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR, pe Facebook.

Magistratul trece în revistă modificările din Constituţia României, de la "statul popular" (Constituţia comunistă din 1948), la "regimul dmeovcraţie populară" (prevăzut în Constituţia din 1952) şi până la "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă" (Constituţia actuală). "Mai mult, la art. 16 alin. (2) din Constitutie se prevede ca "Nimeni nu este mai presus de lege", iar la art. 142 alin. (1) "Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei", scrie Dana Gîrbovan.

"Prin urmare, într-o democrație constituțională, cum e și România în acest moment, NIMENI, nici măcar poporul, nu este mai presus de lege și de Constituție, prin urmare poporul nu poate invalida prin referendum o decizie a Curții Constituționale. Dacă prin referendum se va putea invalida o decizie a Curții Constituționale, de ce nu s-ar putea face la fel și cu o hotărâre judecătorească definitivă? Odată deschisă această cutie a Pandorei se va deschide și drumul spre disoluția statului democratic. De la "democrația originală" a anilor ’90, în care "dreptul de proprietate e[ra] un moft", se vede că am "evoluat" la faza în care "drepturile omului sunt un lux", iar acum suntem la faza unde "Constituția este opțională, poporul fiind suveran. Nu doar România, dar Europa și lumea trece printr-o perioadă tulbure, în care tot mai multe țări arată că își pierd busola centrului democratic", mai spune magistratul.

"Ca orice instituție, Curtea Constituțională nu este scutită de critici. Aceste critici însă trebuie să fie argumentate și pragmatice, să ajute Curtea în realizarea atribuțiilor pe care le are. Toate instituțiile statului sunt în acest moment mai mult sau mai puțin slăbite, ca urmare a faptului că suntem o societate care nu s-a dezobișnuit încă de păcătosul obicei de a indentifica instituțiile cu persoanele care le conduc. Ar fi cu adevărat nociv pentru societate, de aceea, să se treacă acum la idolatrizarea sau, dimpotrivă, demonizarea Curții Constituționale. Pe de altă parte, trebuie să se înțeleagă că deciziile CCR sunt obligatorii, pentru că așa spune Constituția. Abia în momentul în care se cere ca aceste decizii să nu mai fie respectate, se abdică cu adevărat de la statul de drept, cerându-se, în fapt, suspendarea democrației. A justifica nerespectarea unei decizii a CCR prin apelul la referendum înseamnă pur și simplu a abandona democrația constituțională și revenirea la "democrația populară" de sorginte bolșevic leninistă", a precizat Dana Gîrbovan.

Imediat după anunţul Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict între ministerul Justiţiei şi preşedinte, privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi şi prevederea potrivit căreia Klaus Iohannis trebuie să emită decretul de revocare a procurorului şef DNA, în spaţiul public a apărut ideea că şeful statului ar putea organiza un referendum prin care să întrebe poporul.

Ideea a fost susţinută şi de fostul preşedinte Traian Băsescu.

"Soluţia ar fi fost ca astăzi preşedintele să trimită o scrisoare parlamentului pentru a emite un decret de referendum prin care ar întreba dacă doar ministrul Justiţiei să poată numi şi revoca un procuror sau dacă doar preşedintele să poată numi sau revoca un procuror (...) Aş declanşa astăzi procedura, mâine", a spus Traian Băsescu la B1 Tv.

De cealaltă parte, ministrul Justiţiei a declarat că: "Nici preşedintele, nici Parlamentul, nici Guvernul, nimeni, nu poate organiza un referendum având ca obiect întrebarea următoare: Respectăm sau nu respectăm decizia Curţii? Se poate discuta despre statutul procurorului, dar despre decizie nu putem discuta. O punem în executare".