Breaking news Guvernul PNL+PSD și-a asumat răspunderea pe reforma fiscal-bugetară. LISTA COMPLETĂ a măsurilor + cine sunt românii afectați

Printre „veștile bune" prezentate în plenul Parlamentului de premierul Marcel Ciolacu se numără creşterea impozitării microîntreprinderilor, creşterea TVA de la 9 la 19% pentru berea fără alcool şi alimentele cu zahar adăugat, creşterea TVA la vânzarea locuinţelor noi, eliminarea scutirii de impozit pe venit în IT pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut și introducerea CASS pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, marţi seara, în şedinţă comună, pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare.

Şedinţa a fost condusă de preşedintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 397 de parlamentari din totalul de 466.

La începutul şedinţei, mai mulţi parlamentari ai USR au afişat în plen pancarte cu mesaje: "PSD şi PNL - taxe mai mari, baroni mai bogaţi", "Ciolacu, ai închis 15.000 de firme româneşti. Câte mai vrei să închizi?", precum şi poze cu banii care se presupune că Dumitru Buzatu i-ar fi primit drept şpagă.

Premierul Marcel Ciolacu a prezentat, în plenul reunit, proiectul de lege pentru care îşi angajează răspunderea.

Potrivit art.114 din Constituţie, dacă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege va fi depusă o moţiune de cenzură, care va fi adoptată de Parlament, Guvernul va fi considerat demis.

În cazul în care nu a fost depusă în acest termen sau adoptată o moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, va fi considerat adoptat.

Pentru iniţierea moţiunii de cenzură este nevoie de semnăturile a cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, adică 117 semnături. Acestea vor fi greu de adunat, având în vedere că USR a anunţat că nu doreşte să se asocieze cu AUR în acest demers. Aceeaşi situaţie este şi în privinţa adoptării moţiunii de cenzură. Pentru ca acesta să treacă sunt necesare 234 voturi favorabile.

Guvernul a adoptat luni, în şedinţă, proiectul privind măsurile fiscal-bugetare, iar senatorii şi deputaţii au avut ca termen ora 13,00 pentru depunerea de amendamente la proiectul adoptat de Executiv. Guvernul s-a reunit, ulterior, în şedinţă, la ora 15:00 pentru a discuta amendamentele. 

Ciolacu: Guvernul îşi angajează răspunderea pe un pachet de măsuri care să reducă risipa

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare pe care Guvernul îşi asumă răspunderea are ca obiectiv să reducă "risipa bugetară" şi să pună punct modului în care "cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins", a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

"Vă spun cu toată responsabilitatea: de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales - s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală! La fel ca toţi românii, şi eu m-am săturat de ipocrizie. M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu eşti şef la stat, atunci nu mai poţi munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenţii ori facilităţi fiscale, atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea. M-am săturat să văd că unii îşi încasează lună de lună salariul, fără să aibă vreo performanţă, în vreme ce alţii trebuie să muncească pe rupte pentru acel salariu. M-am săturat să văd cum unii îşi pot plăti corect toate taxele, contribuţiile şi impozitele, iar alţii urlă ca din gură de şarpe că nu se poate să fii corect! Trebuie să înţelegem cu toţii că, aşa cum a fost până acum, statul român nu poate merge mai departe! Nu mai putem să ne minţim unii pe alţii, nu mai putem să ne facem că facem, nu mai putem să cerem mereu... fără să dăm nimic în schimb! Trebuie să punem tot sistemul pe baze corecte şi echitabile pentru toţi cei care muncesc, indiferent unde muncesc - la stat sau la privat!", a spus Marcel Ciolacu, marţi, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare.

Premierul a subliniat că pachetul de măsuri a fost dezbătut îndelung şi reprezintă începutul unei reforme mai ample.

"Ele nu sunt o simplă reacţie la nevoile de acum ale statului. În ultimele lui, am avut un dialog public consistent şi ne-am întâlnit cu toţi cei care au avut ceva de spus pe această temă. Astăzi îmi asum răspunderea pentru un set de măsuri, dar suntem abia la începutul unei reforme mai ample, care înseamnă de fapt o reaşezare a statului pe baze mult mai corecte şi echitabile. Este un efort naţional al României din 2023, pentru a avea o economie mai puternică şi a trăi mai bine şi în 2025 şi în 2030. A fost o dezbatere pe care nu o mai puteam amâna. De aceea, am mers înainte cu mult curaj, curaj care - din păcate! - a lipsit în ultimii ani în materie de reforme. Pentru că timpul nu are răbdare cu noi. Eu nu vreau să văd o nouă generaţie îndatorată, doar pentru că noi pierdem aceşti ani fără să facem nimic!", a transmis Ciolacu.

El a anunţat că în următoarele săptămâni va fi demarat un proces de simplificare a legilor ţării.

"Ştim că românii vor un stat mai implicat şi mai eficient, cu servicii publice mai bune, susţinute de o economie dinamică. În următoarele săptămâni vom demara un proces de simplificare a legilor ţării, astfel încât toate eforturile făcute de românii care muncesc, de sectorul privat şi de statul român să poată fi valorificate la justa valoare şi aşteptare a tuturor românilor. Echilibrarea sistemului fiscal şi legi mai bune înseamnă apropierea de ceea ce numeam, acum câţiva ani, o ţară ca afară. Dar aceste obiective nu pot fi atinse fără organizare, fără simplificare sau fără un buget mai puternic al statului, care să-i ajute pe toţi românii să treacă cu bine peste crizele cu care ne confruntăm şi noi, dar şi celelalte state din Europa şi din restul lumii", a precizat Ciolacu. 

Premierul: Vom impozita cu 70% tot ce înseamnă avere ilicită

Premierul Marcel Ciolacu a mai declarat că Guvernul va creşte masiv amenzile, va confisca pe scară largă bunurile provenite din evaziune şi va impozita cu 70% tot ce înseamnă avere ilicită.

"Cu toţii vrem un sistem de sănătate puternic şi accesibil tuturor. Cu toţii vrem un sistem de învăţământ care să ne educe într-adevăr copiii. Cu toţii vrem servicii sociale, unde părinţii şi bunicii noştri să fie îngrijiţi corespunzător. Dar toate acestea costă bani. Şi nu pot fi construite când România are o evaziune fiscală de 10% din PIB. 160 miliarde lei. 32 miliarde euro. De aceea, vom creşte masiv amenzile şi vom confisca pe scară largă bunurile provenite din evaziune. Vom impozita cu 70% tot ce înseamnă avere ilicită. Însă impozitarea cu 70% a sumelor nejustificate nu înseamnă taxarea banilor de la nuntă sau de la botez. Nu! Cu 70% va fi taxat cel care nu şi-a plătit corect taxele şi impozitele, cel care a făcut evaziune, cel care a furat din banii pentru sănătate, pensii, educaţie", a spus Ciolacu, în plenul comun al Parlamentului.

El a adăugat că modelul economic "bazat pe privilegii şi facilităţi fiscale" pe care s-a mers până acum nu mai poate continua.

"România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei şi o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, exact cât ne-ar trebui ca să ajungem în media europeană la venituri. Astăzi avem printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital, dar încasăm cel mai puţin TVA. Practic, mai mult de o treime nu încasăm! La impozitul pe profit încasăm doar un sfert din ce ar trebui, iar la impozitul pe venit - doar 80%. Nu încasăm taxe, în schimb ne împrumutăm la nesfârşit, riscând blocarea banilor de la Uniunea Europeană. Aşa nu vom ajunge nicăieri. În ultimii ani s-au dat facilităţi fiscale imense pentru firme şi diverse categorii de angajaţi. Logic, ca urmare a creşterii economice, ar fi trebuit ca şi veniturile statului să crească. Cu toate astea, încasările au stagnat. Suntem la doar 27% din PIB. Mai mult, bugetul României astăzi se bazează pe taxele plătite de salariaţi, pe consumul acestora şi pe investiţiile publice", a afirmat acesta. 

George Simion: "Ciolacu taxe multe minte puțină"

Lista completă a măsurilor şi impactul pe care îl vor avea în 2023 şi 2024

Iată mai jos măsurile ce vor fi luate, conform unei sinteze alcătuite de Mediafax:

1. Creşterea impozitării microîntreprinderilor:

• 1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) – până acum era 500.000 lei;
• cu 3% pentru cele care au mai afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%)

Impactul bugetar preconizat - 6 mld. lei – 700.000 de microîntreprinderi afectate.

2. Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o C.A care depăşeşte 50 mil. euro (250 mil. lei)

• Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit;
• Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc;

Impact bugetar  - 6,2 mld. lei, sunt 1.044 de companii care au cifră de afaceri de peste 50 mil. euro.

3. Impozit 2% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor

• Dacă varianta Guvernului arăta că se introduce un impozit de 1% pe cifra de afaceri, un amendament depus cu puţin timp înainte de vot propune un procent de 2% pentru 2 ani (2024-2025), iar apoi de 1% începând din 2026.
• Din aceste venituri se scad diferenţele nefavorabile de curs valutar, diferenţa din deprecierea valorii titlurilor de stat, provizioanele pentru creditele neperformante.

Impactul bugetarul estimat este cuprins între 400 mil. lei şi 2 mld. lei.

4. Creşte TVA de la 9 la 19% pentru următoarele categorii: berea fără alcool şi alimentele cu zahar adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

5. Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro)

Impact bugetar estimat – 150 – 200 mil. lei.

6. Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux

• Persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare 500.000 euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii.
• Taxă specială pentru maşinile mai scumpe de 75.000 euro.

Impact bugetar 300 – 500 mil. lei.

7. Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.

Impact bugetar estimat – între 500.000 lei – 1 mld. lei.

8. Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.  

Impact bugetar între 500.000 lei – 1 mld. lei

9. Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% (CASS) şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.

10. Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.

11. Cresc accizele la ţigări şi alcool

• Produse care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere
• Lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere
• Produse destinate inhalării fără ardere, care conţin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină 

12. Sistemul e-Factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024. În prezent, sistemul de facturare electronică se aplică în relaţia B2G (business to government) pentru bunurile cu risc fiscal ridicat. 

Ce impact vor avea măsurile în 2023 şi 2024

• Impact bugetar măsuri în 2023 – zero
• Reducerea cheltuielilor în 2023 – 631 mil. lei
• Impact bugetar măsuri 2024 – 16 mld. lei
• Reducerea cheltuielilor în 2024 – 3 mld. lei
• Impact bugetar 2025 – 20 mld. lei