IT-iștii clujeni le fac strategie de fonduri europene autorităților din București

Programele de finanțare au o lipsă de predictibilitate a lansărilor în România și nu există un calendar ferm, nenegociabil pentru lansarea tuturor apelurilor, măcar cu 1-2 ani în avans, susțin reprezentanții clusterului iTech Transilvania Cluj (ITC).

“La noi, diseminarea oportunităților de finanțare este mai degrabă centrată pe rezultate, pe ce s-a făcut, decât pe ceea ce urmează”, a menționat Bianca Muntean, directorul executiv al ITC.

Ea a atras atenția autorităților, la București, asupra unor deficiențe precum documentația stufoasă și birocratică la depunerea și implementarea unui proiect, mai ales la rambursări; multitudinea detaliilor contabilicești; evaluarea de formă a proiectelor, în baza unor grile, câteodată subiective, fără o evaluare de fond; lipsa unei viziuni legate de finanțările din fonduri UE pe mai mulți ani, necorelarea ghidurilor cu cerințele completare cerere de finanțare în sistemul electronic dedicat MySMIS.

Printre propunerile clusterului clujean s-au numărat direcționarea finanțărilor în funcție de nevoi reale, alocare mai mare pentru sectorul de afaceri, simplificarea procedurilor, curaj din partea autorităților publice care administreaza aceste finanțări, un MySMIS funcțional, modificarea strategiei de competitivitate, descentralizare la nivel local, dar și audit la standarde internaționale. 

”MySMIS este până și astăzi incomplet funcțional, insuficient documentat, deține un modul de achiziții rigid, neadaptat situațiilor reale de achiziții. Nu există un sistem IT care să asigure o verificare corectă și rapidă a întreprinderilor partenere, iar din acest motiv evaluatorii se bazează pe solicitări interminabile de clarificări, nefondate de cele mai multe ori.

De asemenea, sunt disparități de formă și de conținut în funcție de regiunea în care se derulează formalitățile proiectului. Nu înțeleg de ce, în era digitalizării, documentele sunt transmise în copie, și pe hârtie, și electronic, pentru ca ulterior să fie încărcate în MySMIS”, a menționat Laura Ciuhu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Patronatului Român. 

Unul dintre beneficiarii de fonduri europene, Dan Hulea, director executiv al Societății Ornitologice Române, a cerut informatizarea Trezoreriei sau permiterea colaborării cu băncile comerciale: din cauză că instituția nu lucrează în sistem online sunt întârziate termenele de încasare și de plăți. “Trezoreria nu efectuează tranzacții fără notificarea de plată a beneficiarului din partea autorității de management, notificare considerată redundantă pentru că valoarea prefinanțării cerute este estimativă. Perioada de achiziții ar trebui să crească la 20 de zile”.

Anatol Oprea, alt beneficiar, descrie modul în care decurge procedura. ”Am depus un dosar în februarie 2016, am primit comunicarea în februarie 2017, iar contractul l-am semnat în august 2017. În toată perioada asta am avut cel puțin o comunicare pe săptămână, în care ni s-au cerut clarificări la lucruri deja explicate, ni se spunea că a expirat nu-ș ce hârtie. Mai rău, eram informați că s-au schimbat regulile, că mai trebuie să completăm ceva. Sincer, îți trebuie nervi, nu glumă să încerci o finanțare europeană. Birocrația românească este impredictibilă, aia de la Bruxelles rămâne neschimbată, deci acolo e mai ușor, căci știi la ce să te aștepți”.

“Pentru a face față noilor priorități Comisia Europeană (CE) va solicita statelor membre să își ridice contribuțiile la bugetul comunitar. Am avea nevoie de 1,1% din bugetul celor 27. Analizăm și noi, la nivelul CE, cum putem reduce piedicile administrative pentru că trebuie eliminate suprareglementările de la nivel local pentru a ușura procesul de absorbție. În cazul României, procesul de implementare a proiectelor pe teren este încă mult prea lent. Dincolo de vorbe, cel mai important este că trebuie să vedsem rezultate concrete în teren”, a menționat Corina Crețu, comisar european pentru politică regională.

La evenimentul pe tema absorbției fondurilor europene au participat comisarul european Corina Crețu și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Conferința ”Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România, în anul centenar?” a fost organizată de portalul Curs de Guvernare, cu sprijinul BNR.

Specialiștii români despre fondurile europene:

• ”Există o Românie în care se fac investiții cu fonduri europene, alta, cu bani de la buget. Sunt, pentru fiecare, priorități diferite, liste diferite de investiții. În Polonia, dacă începi un proiect cu bani de la buget și nu mai poți continua, poți să îl finalizezi cu bani europeni și nu risipești banii pe proiecte care se suprapun, sau care sunt de scăzută importanță. ONG-urile au posibilitatea să meargă singure la Bruxelles pentru a accesa finanțări europene, avantaj anulat de stat, care neînțelegând că are oricum de câștigat, nici nu se gândește să cofinanțeze proiectele”, Adrian Moraru, director IPP
• “La Programul Operațional Capital Uman rata de absorbție efectivă este 0 (din 4,3 miliarde euro). La Programul Operațional Regional, rata de absorbție efectivă este de 0,37% (din 6,6 miliarde). La Programul Operațional Capacitate Administrativă rata de absorbție efectivă este de 3,74% (din 0,55 miliarde). La Programul Operațional Infrastructură Mare rata de absorbție efectivă este de 9,11% (din 9,4 miliarde). În actualul exercițiu financiar suntem creditați cu locul 19 din UE la gradul de absorbție (12%), dar acest procent este obținut în mare parte din plățile directe în agricultură”, Andreea Paul, președinte INACO
• "Saltul spectaculos al gradului de absorbție din exercițiul precedent nu se datorează unor minuni ale administrației, ci bunăvoinței CE care a decontat și proiecte finanțate de la bugetul de stat. UE a schimbat filozofia finanțărilor, apărând așa numitul cadru de performanță, în care se va verifica utilitatea proiectelor finanțate. Rambursările ar urma să fie făcute către autoritățile naționale în baza indicatorilor de realizare a proiectului, nu pe valoare decontată”, Radu Kubinschi, Deloitte România
• "Blocajele majore în absorbția de fonduri europene pentru infrastructura rutieră sunt împărțite în două mari categorii: tehnice și subiective. În primul capitol sunt birocrația excesivă, capacitatea administrativă deficitară, pregătirea slabă a proiectelor. La al doilea capitol apar ingerințele politicului la nivel decizional în Compania de Autostrăzi, fuga de responsabilitate, lipsa flagrantă de colaborare între instituțiile statului, dezinformarea. Toate proiectele de infrastructură rutieră sunt subfinanțate, dacă aș fi constructor m-aș gândi foarte mult dacă m-aș apuca de o lucrare”, Ionuț Ciurea, director Asociația Pro Infrastructură
• “În administrațiile locale scade interesul pentru fondurile europene și crește pentru investiții din bani de la buget. La PNDL regulile sunt mult mai relaxate, chiar dacă e vorba de proiecte ce ar putea fi finanțate cu bani europeni. România are probleme cu cofinanțarea proiectelor. Croația, Polonia, au creat fonduri speciale pentru cofinanțare, noi, nu. Nu e o întâmplare că noi avem probleme - miza fondurilor europene, interesul, au scăzut”, Sorin Ioniță, președinte Expert Forum 
• “Cei care lucrează în aparatul de stat în acest domeniu fug de responsabilitate. Inclusiv mediul privat a militat pentru ca salariile celor care lucrează cu fonduri europene din partea statului să fie crescute, pentru a exista motivație. Se resping proiecte pe considerente stupide. Sunt oameni care pierd afaceri, care își pierd firmele pentru că dosarele stau pur și simplu pe masa cuiva. S-a dublat povara birocratică față de acum șapte ani în ciuda demersurilor de simplificare făcute la nivel european”, Marian Dobrilă, ACRAFE