Mişcarea Populară fură o treime din electoratul PDL

Peste o treime dintre români consideră necesară apariţia unui nou partid politic. Dacă acesta ar fi Mişcarea Populară (MP), ar intra în parlament cu voturi deturnate preponderent de la PDL. Profilul alegătorului formaţiunii care îşi propune relansarea dreptei este mai degrabă unul de stânga. Aceste date sunt conţinute cel mai recent sondaj de opinie realizat de IRES, institutul sociologului clujean Vasile Dâncu.

Sondajul IRES a testat intenţia de vot a respondenţilor în varianta cu şi fără participarea MP transformată în partid politic. Dacă PPDD şi UDMR n-ar fi afectate, păstrându-şi procentele (9% PPDD, 3% UDMR) în ambele ipoteze, intrarea în competiţie a MP ar „faulta" consistent PDL şi mai discret USL, obţinând accesul în parlament cu 9% din opţiunile electoratului. Apariţia MP ar costa PDL o treime din voturi, „portocaliii" rămânând cu doar 13% din opţiuni, faţă de 19%, cât ar aduna fără MP în competiţie. Ipoteticul partid al lui Băsescu ar „deranja", dar nu prea tare şi USL, căruia i-ar sustrage două procente, coborându-l de la 59% la 57% intenţie de vot. De remarcat că, în continuare, USL îşi păstrează majoritatea în opţiunile electoratului.

Preşedintele PDL Cluj Daniel Buda speră că, până la urmă, PDL şi MP vor colabora şi nu îşi vor împărţi alegătorii. „Într-adevăr, poate fi o suprapunere de electorat între cele două formaţiuni, dar, personal, n-am fost niciodată un fan al sondajelor de opinie, care reprezintă doar o poză de moment. S-a demonstrat de-a lungul timpului că sunt mari diferenţe între ce declară oamenii în sondajele de opinie şi ce fac efectiv la vot. Treaba PDL este să capaciteze cât mai mult electorat de dreapta şi să facă o opoziţie dură la actuala guvernare. Pe de altă parte, nu exclud o colaborare între PDL şi MP într-un viitor apropiat. Că acum se fac unele declaraţii mai dure între reprezentanţii celor două formaţiuni nu înseamnă că nu vor putea colabora mai încolo. Şi cu liberalii am avut şi avem schimburi de replici dure, dar asta nu ne împiedică să-i vedem în continuare drept potenţiali parteneri. În politică e bine să nu spui niciodată, niciodată", a comentat Buda.

Vicepreşedintele PDL, senatorul Alin Tişe, preferă, în schimb, să trimită în derizoriu sondajul IRES. „Din punctul meu de vedere, acest sondaj este total necredibil, deoarece MP s-a înfiinţat abia de o săptămână şi e practic necunoscută în ţară, nici măcar la oraş nu e cunoscută. Nu cred că 9% dintre votanţi au auzit de MP, necum să-i şi valideze. PDL este preocupat să facă opoziţie, să se reorganizeze şi mai puţin de asociaţii şi fundaţii. Dacă MP va deveni partid politic, atunci va fi elocvent un astfel de sondaj, până atunci, nu", a declarat Tişe. Conform sondajului menţionat, 61% dintre români au auzit de înfiinţarea fundaţiei Mişcarea Populară.

Acelaşi studiu sociologic mai dă o veste proastă democrat-liberalilor: românii privesc PNL drept un partid de dreapta mai important decât PDL. La întrebarea: „Care este partidul de dreapta cel mai important din România?", 23% au nominalizat PNL şi doar 18% PDL. 8% au apreciat că cel mai important partid de dreapta ar fi...PSD. Buda apreciază rezultatul drept unul firesc. „Să nu uităm că PNL se află la guvernare. Există ape tulburi în zona dreptei româneşti, dar n-am nici o emoţie privind consolidarea PDL pe dreapta, atâta vreme cât, deşi nu-mi convine, PNL se diluează în PSD", a afirmat Buda. Şi Tişe e sigur că PDL va bascula această percepţie. „PNL face parte dintr-un guvern de stânga, care n-a luat, până acum, nici o măsură de dreapta şi îşi va pierde rolul de partid de dreapta. PDL, în schimb, se va contura ca principal partid de dreapta, prin programul politic eminamente de dreapta, prin măsurile de dreapta pe care le va propune şi prin mesajele de dreapta pe care le va transmite", a afirmat Tişe.

Nici pentru MP, sondajul IRES nu are doar veşti bune. Profilul alegătorului majoritar al formaţiunii care îşi propune să fie salvatoarea dreptei româneşti, este unul mai degrabă de stânga: femeie cu maxim opt clase absolvite, fără un loc de muncă, cu vârsta fie între 18 şi 35 de ani, fie între 51 şi 65 de ani, domiciliată în mediul rural, în Transilvania, Banat sau Moldova, fost membru PCR, fost membru FSN.

75% dintre respondenţi apreciază că ţara merge într-o direcţie greşită, în vreme ce 39% cred că este necesară apariţia unui nou partid politic. În privinţa orientării politice a acestui partid, opiniile sunt aproape cvasi-egal împărţite între dreapta - 31%, centru - 22% şi stânga - 21%. Cu 33% intenţie de vot, Crin Antonescu ocupă primul lor în preferinţele românilor pentru următorul titular al funcţiei de la Cotroceni, urmat de Victor Ponta - 18% şi Traian Băsescu - 14%. Întrebarea privind viitorul preşedinte fiind una deschisă, adică fără nume propuse de realizatorii sondajului, Emil Boc ocupă locul 14 în preferinţele românilor, cu 1%, fiind depăşit, printre alţii, de Dan Diaconescu - 6%, Corneliu Vadim Tudor - 4%, Gigi Becali sau Adrian Năstase, ambii cu 2%. 66% dintre români consideră că toţi politicienii sunt la fel, indiferent de că sunt de stânga sau de dreapta, 38% consideră că nu merită să pierdem vremea cu votatul, pentru că oricum votul nostru nu contează, 56% consideră că politicienii de dinainte de 1989 erau mai competenţi decât cei de după, 79% îşi pun, totuşi, speranţele în politicienii din tânăra generaţie, în vreme ce 87% apreciază că există şi politicieni competenţi, dar care nu sunt lăsaţi de ceilalţi să facă ce trebuie. Sondajul a fost realizat prin telefon, în 9 aprilie, pe un eşantion reprezentativ de 1.229 de persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de ±2,9%.