Noul Parlament, cu aleşii din 1 decembrie, se reuneşte astăzi / Ce cuprinde "Jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor"

Parlamentul se va reuni vineri, 20 decembrie, în noua formulă. Convocarea noului Parlament a fost făcută după alegerile legislative din 1 decembrie.

Secretariatul general al Camerei Deputaţilor a anunţat că având în vedere emiterea de către Preşedintele României a Decretului de convocare a Parlamentului României în data de 20 decembrie, ora 14.00, a deschis Centrul de primire a deputaţilor declaraţi aleşi în urma alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie. Activitatea centrului a început miercuri şi va continua vineri, între orele 9.00 şi 12.00, scrie mediafax. 

Lucrările în plenul Senatului vor începe tot vineri. De la ora 12.00, vor fi intonarea Imnului Naţional, cuvântul de deschidere al Preşedintelui senior al Senatului şi constituirea Comisiei de validare. De asemenea, vor fi desemnarea de către fiecare partid, alianţă politică sau alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a senatorilor din Comisia de validare, care să reflecte configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri şi alegerea Comisiei de validare a mandatelor de senator.

Convocarea a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele României a semnat decretul privind convocarea Parlamentului ales la data de 1 decembrie, în ziua de vineri, 20 decembrie, la ora 14.00, la Palatul Parlamentului, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Totodată, Biroul Electoral Central din anul 2024 a încheiat pe 4 decembrie un proces-verbal privind cele şapte partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale care întrunesc pragul electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

Este vorba despre:
- Partidul Social Democrat - PSD
- Alianţa pentru Unirea Românilor - AUR
- Partidul Naţional Liberal - PNL
- Uniunea Salvaţi România - USR
- Partidul S.O.S. România - SOS
- Partidul Oamenilor Tineri - POT
- Uniunea Democrată Maghiară din România - UDMR

Cele mai multe mandate de deputat aparţin PSD - 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL - 49 de deputaţi, USR – 40 de deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24 de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.

Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale: Ioana Grosaru - Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT, Bogdan Alin Stoica - Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu - Asociaţia Macedonenilor, Nicolae Păun - Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”, Silviu Feodor - Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Silviu Vexler - Federaţia Comunităţilor Evreieşti, Ştefan Bouda - Forumul Cehilor, Ovidiu Ganţ - Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian - Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov - Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera - Uniunea Croaţilor, Iulius Marian Firczak - Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram - Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka - Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor, Dragoş-Gabriel Zisopol - Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher - Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici - Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petreţchi - Uniunea Ucrainenilor.

Mandatele din noul Senat sunt împărâite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.

Parlamentul este legal constituit după validarea a două treimi din mandate şi depunerea jurământului de către deputaţi şi senatori. Camerele trebuie să finalizeze dezbaterea raportului Comisiei de validare în cel mult 5 zile de la constituirea acesteia.

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:
Jur credinţă patriei mele România;
Jur să respect Constituţia şi legile ţării;
Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;
Aşa să mă ajute Dumnezeu.

Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula: Jur pe onoare şi conştiinţă şi aceasta prefaţează jurământul, a transmis adevarul.ro.