O sălăjeancă emigrată la Bucureşti ne explică ce bine trăim în Cluj

Cinci au fost reperele statistice centralizate de Institutul Naţional de Statistică pe baza cărora Paul a susţinut ideea că în judeţul Cluj nivelul de trai ar fi net superior mediei din ţară. Astfel, conform datelor prezentate de Paul, clujenii sunt mai longevivi decât majoritatea românilor. Astfel, media de viaţă în judeţul Cluj ar fi de 76,7 ani, cu un an mai mare decât media naţională, mai longevivi decât clujenii fiind doar locuitorii judeţului Vâlcea şi ai capitalei.

Judeţul Cluj ocupă, potrivit lui Paul, locul doi pe ţară, după judeţul Dolj, în clasamentul celei mai scăzute rate de copii născuţi morţi. Nici la capitolul venituri nu ne depăşesc mulţi. Conform aceleiaşi surse, salariul mediu din judeţul Cluj, de aproximativ 2.400 de lei lunar, ar fi cu o cincime mai mare decât salariul mediu la nivel naţional. Mai bine plătiţi decât clujenii sunt doar bucureştenii şi locuitorii judeţului Ilfov.

Tot doar în Bucureşti şi Ilfov există o rată a şomajului mai mică decât în Cluj. La nivelul judeţului nostru, rata şomajului ar fi, susţine Paul, de numai 2,3%. Acelaşi loc trei între judeţele ţării ar fi ocupat de judeţul Cluj şi în privinţa numărului de locuri de muncă create de femei antrepenor. „În judeţul Cluj sunt 13.000 de antreprenoare, care au creat 33.000 de locuri de muncă, având, cumulat, o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de euro. 36% din antreprenoriatul clujean este de gen feminin, dar la reprezentarea în administraţia publică clujeană clujeană situaţia e catastrofală. De altfel şi la nivel naţional e la fel de catastrofal, suntem pe locul 113 în lume la echilibrul de gen", s-a plâns Paul.

Informată că lista de candidaţi PNL pentru consiliul local nu prea are femei pe locurile eligibile, Paul a făcut un apel către cel căruia i-a fost consilieră la palatul Victoria. „Sper că bunul meu prieten Emil, care ştie că acestea sunt ideile mele, se va gândi la acest lucru şi va lua decizia necesară", a spus Paul.