Parlamentarii clujeni, la raportul societăţii civile

Sub genericul „Influenţa politicienilor clujeni în viaţa României", Consiliul Civic Local (CCL) a împărţit cei 14 parlamentari de Cluj în trei grupuri cu care va organiza o serie de trei dezbateri. Aleşii Clujului vor da, practic, raportul privind activitatea lor, în faţa societăţii civile clujene. Vineri au încercat să convingă clujenii că nu-i plătesc degeaba să-i reprezinte la Bucureşti primii trei.

Organizatorii invitaseră patru deputaţi: Steluţa Cătăniciu - PNL, Aurelia Cristea - PSD, Adrian Gurzău - PDL şi Mate Andras Levente - UDMR, însă doar primii trei au dat curs invitaţiei. Încă de la bun început, preşedintele CCL, Iosif Pop a lămurit nivelul de influenţă al clujenilor în politica mare, amintind că aceştia sunt practic inexistenţi în guvern, iar în parlament deţin doar o funcţie de vicepreşedinte de comisie - Steluţa Cătăniciu la Comisia juridică şi funcţia de chestor al Senatului prin liberalul Marius Nicoară. Pop a apreciat că, la modul general, ardelenii nu prea mai contează la Bucureşti, atâta vreme cât Regiunea de Nord-Vest dă doar doi preşedinţi şi trei vicepreşedinţi de comisii, pe când alte regiuni din sud au câte cinci preşedinţi de comisii.

Înainte de a da cuvântul celor trei parlamentari prezenţi, Pop le-a prezentat o serie de propuneri ale CCL. Cea mai interesantă dintre ele viza proiectarea unui parlament bicameral cu doar 150 de parlamentari, dintre care 80 să fie reprezentanţi ai societăţii civile şi doar 70 reprezentanţi ai partidelor politice. CCL a mai propus descentralizare reală şi totală, funcţionarea instituţiilor urmând a fi asigurată prin colectarea cvasiintegrală a impozitelor şi taxelor la bugetele locale. „Fiecare să se descurce şi să funcţioneze cu ce are, să nu mai dăm bani la Bucureşti de unde să se împartă pe criterii politice. La centru să se trimită bani doar pentru susţinerea armatei şi a administraţiei centrale, să se termine cu banii daţi în scopuri electorale. Boc dă transport gratuit că aduce voturi, guvernul face protecţie socială că aduce voturi", a afirmat Pop. Printre altele, CCL a mai propus limitarea angajaţilor la stat la maxim 5% din totalul populaţiei României, adică maxim un milion de bugetari. Din păcate, niciuna dintre propunerile CCL n-a fost dezbătută ulterior.

Cătăniciu şi-a prezentat drept „proiecte de suflet" în curs de realizare, înfiinţarea, în cadrul instituţiei Avocatului Poporului a unei secţii intitulate Avocatul Copilului, precum şi eliminarea influenţei notelor din gimnaziu şi păstrarea doar a examenului de admitere drept criteriu de intrare la liceu. Ea s-a mai mândrit cu contribuţia avută la elaborarea proiectului noului Cod Silvic. Cătăniciu s-a declarat „dezamăgită, ca parlamentar" de abuzul de ordonanţe de urgenţă, care, în opinia sa, reprezintă o încălcare a separaţiei puterilor în stat, amintind că guvernul reprezintă puterea executivă şi nu legislativă, acest atribut revenind parlamentului. Deputatul liberal a calificat drept „irelevant" ca şi criteriu de apreciere a activităţii unui parlamentar numărul de proiecte de lege iniţiate. „Nici nu e sănătos să elaborăm legi pe bandă rulantă. Organismele europene şi investitorii străini ne reproşează în permanenţă nepredictibilitatea legislativă, lipsa de stabilitate legislativă", a explicat Cătăniciu. De la începutul mandatului său, Cătăniciu a semnat 14 proiecte de lege, toate fiind iniţiative de grup.

Cristea a calificat drept inutilă pentru un membru al autorităţii legiuitoare „goana după iniţiative legislative, goana după amendamente". „Când primeşti de la oameni o propunere de proiect legislativ, urmează o perioadă de documentare, o analiză de impact, după care încerci să-ţi convingi colegii parlamentari să ţi se alăture, să-ţi susţină proiectul, iar acesta este un proces de durată. Guvernul a dat ordonanţe de urgenţă pentru că, aşa cum a sesizat şi Comisia de la Veneţia, procedura paramentară este prea lungă. Dacă nu reducea TVA la produsele de panificaţie prin ordonanţă de urgenţă şi trimitea un proiect de lege în parlament, poate nici acum nu era adoptat", a explicat Cristea. Ea are nouă proiecte legislative semnate în calitate de co-iniţiator, alături de grupuri mai mari sau mai mici de parlamentari. Deputatul social-democrat a spus că, în calitate de membru al comisiei e buget-finanţe, a discutat cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi s-ar fi găsit soluţii financiare astfel încât anul viitor să înceapă lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă. „Urmează ca premierul Victor Ponta să facă un anunţ important legat de Autostrada Transilvania", a mai afirmat, eliptic, Cristea. În opinia sa, marea problemă a României este lipsa unui proiect de ţară.

Discursul care a produs, involuntar, repetate momente de amuzament în rândul asistenţei i-a aparţinut lui Gurzău. El a început vorbind de o satisfacţie personală, în dubla sa calitate de parlamentar preocupat de gazele naturale şi de membru al comisiei de abuzuri. „Am avut o satisfacţie deosebită odată cu demisia ministrului Varujan Vosganian datorită unui dosar de corupţie cu gaze, dosar la care şi comisia de abuzuri a avut partea sa de contribuţie", s-a mândrit Gurzău. Democrat-liberalul a provocat stupoare prin alăturarea cel puţin neinspirată a numelor a doi clujeni. „Nu sunt de acord că Clujul nu contează la Bucureşti. Vă reamintesc că Clujul are preşedintele Academiei Române (Ionel Haiduc, n. red.) şi un membru al Curţii Constituţionale, Daniel Morar, care a fost şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie", a declarat Gurzău. Dar veritabile hohote de râs a stârnit deputatul PDL când a încercat să explice cum Clujul este oraşul românesc favorit al sud-coreenilor, datorită calităţii sale de membru al grupului parlamentar de prietenie cu ţara asiatică şi câte avantaje economice poate obţine Clujul datorită aceluiaşi tip de relaţie pe care Gurzău o are cu Venezuela. În cele din urmă, Gurzău a dezvăluit, în aceleaşi râsete ale asistenţei, soluţia simplă pentru România. „Dacă am aplica Agenda 2020 a Uniunii Europene, n-ar mai trebui să facem nimic", a decretat democrat-liberalul.