PDL vrea să refacă regiunile lui Dej: revine Regiunea Autonomă Maghiară?

Potrivit unor surse citate de gandul.info, PDL va mai încerca o dată să convingă UDMR-ul să accepte reorganizarea administrativ-teritorială a ţării înaintea alegerilor de anul viitor. "Portocaliii" ar lucra la o nouă hartă, care ar avea la bază structura României din perioada 1960-1968, gândită sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Ultima structură administrativ-teritorială dinaintea revenirii la judeţe împărţea România în 16 regiuni. Transilvania era formată din şase regiuni: Hunedoara, Braşov, Mureş Autonomă Maghiară, Cluj, Maramureş şi Crişana, în vreme ce Banatul era o regiune de sine stătătoare. O revenire la acea structură ar duce, în partea noastră de ţară, la desfiinţarea a nu mai puţin de 11 judeţe: Caraş-Severin,Timişoara, Arad, Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Satu Mare şi Bihor. Ar exista patru actuale judeţe care şi-ar pierde şi unitatea teritorială, urmând a fi împărţite între mai multe regiuni: Arad, Alba, Mureş şi Sălaj. Dacă judeţul Mureş ar pierde doar Sighişoara, în favoarea Braşovului, Aradul s-ar trezi împărţit între două regiuni, Sălajul în trei, în vreme ce Alba ar fi ruptă în patru. Dar elementul care ar face şi această variantă inacceptabilă pentru UDMR este distribuirea Harghitei şi Covasnei în regiuni diferite.

Regiunea Banat ar îngloba judeţele Caraş-Severin, Timiş, o mică parte din judeţul Mehedinţi şi cea mai mare parte a judeţului Arad. Regiunea Hunedoara ar fi formată din actualul judeţ cu acelaşi nume şi cu cea mai mare parte a judeţului Alba. Regiunea Braşov ar include actualele judeţe Sibiu, Braşov, Covasna şi câte o mică parte din Mureş şi Alba. Regiunea Mureş ar avea în componenţă Harghita, cea mai mare parte a actualului judeţ Mureş şi un mic petec din Alba. Regiunea Maramureş ar avea în componenţă Maramureşul, judeţul Satu Mare şi o bucată din Sălaj. O altă "felie" din Sălaj ar "merge" în regiunea Crişana, care ar mai cuprinde judeţul Bihor şi aproximativ o treime din judeţul Arad.

Judeţul Cluj nu numai că şi-ar păstra teritoriul intact, dar şi-ar extinde serios graniţele, înglobând întreg judeţul Bistriţa-Năsăud şi porţiuni importante din Alba şi Sălaj. Din actualul judeţul Alba, ipotetica viitoare regiune Cluj ar "acapara" Câmpeniul, Baia de Arieş şi Aiudul, din Sălaj s-ar alege cu Zalăul şi Jiboul, în vreme ce Bistriţa-Năsăud ar "contribui" cu Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi, Beclean, Rodna sau Lechinţa.

Liderul PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, nu confirmă, dar nici nu infirmă existenţa acestui proiect "importat" de la Gheorghiu-Dej. "Problema reîmpărţirii administrativ-teritoriale a României n-a fost abandonată, se discută în partid, în coaliţie şi urmează să găsim o soluţie care să convină tuturor", a fost singurul comentariu al lui Buda. În schimb, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, şeful organizaţiei locale a Uniunii, Mate Andras Levente, a pus la index şi această variantă. "În primul rând, luni, la şedinţa coaliţiei, nu s-a discutat subiectul regionalizării, iar cei din PDL n-au venit cu această ofertă. În al doilea rând, în mod evident, nu vom accepta o variantă care rupe Ţinutul Secuiesc în două. Dar pe noi nu ne interesează doar Mureşul, Harghita şi Covasna, la fel de mult ne interesează şi Satu Mare şi Sălajul şi Clujul, ne interesează tot Ardealul", a explicat Mate.