Politicienii clujeni despre ce ar trebui să-i unească pe români la aproape 100 de ani de la 1 decembrie 1918. Vezi şi ce principii conţine Declaraţia de la Alba Iulia

„Unitatea trebuie să fie cuvântul de referință de 1 Decembrie! În doi ani împlinim o sută de ani de la Marea Unire și poate că mai presus de moștenirea culturală, lingvistică și teritorială lăsată de bunicii noștri este acea povață simplă dar atât de reală din veșnicia satului românesc, că ești puternic atunci când unești, nu când desparți iar pentru a conduce o națiune puternică trebuie să fii tu însuți hotărât, să crezi și să susții o viziune comună, națională", a declarat preşedintele interimar al PSD Cluj, Horia Nasra.

Senatorul PNL Marius Nicoară este de părere că statul naţional unitar este valoarea supremă care trebuie să-i unească pe români. „Astăzi, românii trebuie să fie uniţi de spiritul patriotic, care, sigur, presupune foarte mult, dar el poate fi rezumat, din punctul meu de vedere, la statul naţional unitar.

Este o valoare esenţială, care înseamnă până la urmă şi unirea culturii cu istoria, cu tradiţiile, să ne respectăm istoria şi tradiţiile. Sigur, în subsidiar, ceea ce ne preocupă pe toţi zilnic, bunăstarea fiecărei familii", a afirmat senatorul liberal.

Liderul clujean al noii formaţiuni politice USR, Elek Levente, a dat un răspuns interesant întrebării lansate de ZIUA de CLUJ „1 decembrie este un subiect delicat şi pentru mine, dar eu nu consider că este nici zi de doliu, nici mare sărbătoare, sincer. Colegii mei s-au pronunţat deja, dacă vedeţi declaraţia lui Mihai Goţiu (candidat la Senat, n. red.), el a spus clar că, măcar după 100 de ani, ar trebui respectată Declaraţia de la Alba Iulia.

Cred că măcar după 100 de ani ar trebui respectată întrutotul Declaraţia de la Alba Iulia şi acest lucru ar trebui să-i mulţumească şi pe unii şi pe alţii, pentru că dacă negăm Declaraţia de la Alba Iulia, negăm fundamentul Unirii, pentru că Unirea s-a făcut pe baza unei declaraţii comune".

Preşedintele PMP Cluj, Rareş Rusu, pledează pentru unitatea naţiunii române: „Sunt momente în care ar trebui ca naţiunea română să fie mai unită ca niciodată, să fim un singur spirit, o singură naţiune. Cu toţii suntem români, indiferent de steagul politic sub care defilăm, consider că este unul dintre acele momente când trebuie să trecem peste orgolii de partid sau orgolii personale şi să fim uniţi".

Declaraţia de la Alba Iulia, sau mai exact, „Rezoluţuinea Adunării Naţionale de la Alba Iulia", conţine, printre altele, mai multe „principii la alcătuirea noului Stat Român":

„1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus".