Primarii, chemaţi la Cluj să fie drumul cu oameni

Într-un secret desăvârşit, la iniţiativa directorului Direcţiei Finanţelor Publice, Mihai Costin, primarii din judeţ au fost convocaţi vineri la o întâlnire, în sala Europa a CCS, cu secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Gyorgy Attila. La eveniment a participat şi prefectul Gheorghe Vuşcan. În absenţa presei, neinvitată la eveniment, potrivit relatărilor martorilor, spiritele s-au încins. Vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor, primarul liberal din Sânpaul, Ovidiu Colceriu, susţine că întâlnirea a fost mai degrabă o pierdere de vreme. „A fost o acţiune de calmat primarii, care, marea majoritate, au primit fonduri mult mai puţine decât anul trecut şi, fireşte că au fost şi tonuri mai ridicate şi voci mai contondente. A fost o schimbare făcută pe picior, fără consultarea primarilor, fără studii de impact şi cu criterii aberante. A venit un secretar de stat tânăr care a promis că vor face ceva modificări, probabil prin ordonanţă de urgenţă, dar, după ce arunci o piatră în apă, e mult mai dificil s-o mai scoţi. Per total sumele sunt mai mici decât anul trecut. Comunităţile mari au fost lovite cel mai tare, dar sunt comune sub 2.000 de locuitori, care au ieşit pe minus, foarte puţine comune foarte sărace sunt pe plus. Ăsta e PSD-ul, comunele mari şi dă la comunele mici, ia de la judeţele bogate şi dă la judeţele sărace, asta-i haiducie. Avem proiecte cu fonduri europene în derulare, dacă nu e semnat contractul în 2013, dacă e semnat înainte sau după, nu primeşti nici o susţinere. Păi aşa încurajează guvernul accesarea fondurilor europene? În ce priveşte comuna mea, nu vreau să exagerez, nu murim de foame, vom plăti salariile, dar 400.000 de lei mai puţin în buget decât anul trecut se simte la o comună mică. Avem proiecte care sigur vor fi afectate", a spus Colceriu.

Membru al partidului de guvernământ, primarul Dejului, Costan Morar, n-a participat la întâlnire şi nici nu îndrăzneşte să se plângă, deşi n-a primit nici un leu la această alocare. „Noi avem o diferenţă în mins de aproximativ un milion de lei, dar am înţeles că la rectuificarea bugetară e posibil să mai primim ceva. E o împărţire mai echilibrată ca anii trecuţi, nu e o problemă", a comentat Morar.

Cu totul alta este opinia colegei sale de partid, primăriţa din Chinteni, Lucia Suciu, total nemulţumită de cei doar 283.000 de lei primiţi. „N-am fost la întâlnire, am trimis viceprimarul, dar nu pot spune că sunt mulţumită. Anul trecut, consiliul judeţean a găsit soluţii să dea fiecărei comune minim 400.000 de lei. Sigur că vom avea probleme cu proiectele privind infrastructura comunei. În ultimii ani comuna Chinteni s-a extins, cetăţenii au alte pretenţii, dar azi ne e imposibil să le rezolvăm. Situaţia e identică şi în ceea ce priveşte drumurile judeţene, care sunt impracticabile. La viitoarea şedinţă de consiliu judeţean am vorbit deja şi toţi primarii vom merge acolo să le explicăm domnilor consilieri că judeţul Cluj nu înseamnă doar aeroportul şi groapa de gunoi, că degeaba le faci pe astea dacă drumurile ţi-s vraişte", a spus Suciu.

Şi mai revoltată este cealaltă primăriţă-vedetă din judeţ, liberala Minodora Luca din Băişoara, comună care a primit 857.000 de lei. „Era mult mai bine când banii veneau de la consiliul judeţean, care ţinea cont de proiecte. Tot vorbim de descentralizare şi guvernul ce a făcut, a centralizat şi mai rău. Ne-au chemat acolo degeaba şi ne-au mai şi ţinut în frig pe nişte scaune reci. Faţă de anul trecut avem mai puţin cu 350.000 de lei, în condiţiile în care avem un venit intern de numai 500.000 de lei, pentru că - şi nimeni n-a ţinut cont de asta - suntem zonă de moţi şi moţii plătesc impozit de doar 50%. Avem proiectul de dezvoltare a staţiunii Băişoara, care stagnează de mulţi ani, avem de reparat Căminul Băişoara din Muntele Băişorii, trebuie întăbulate drumurile, toate sunt foarte costisitoare. Avem de construit un pod licitat de patru ani, avm de reparat şcoala pe fonduri europene, dar trebuie mai întâi întăbulată. Trebuie să asigurăm şi funcţionarea şcolii. Numai funcţionarea microbuzului care duce copiii costă 40.000 de lei, 20.000 de lei costă lemnele de foc, m ai trebuie detergent, cretă, numai funcţionarea şcolii ne costă aproximativ 100.000 de lei", s-a plâns Luca.

Nici primarul liberal al Bonţidei, Emil Cărhaţ, nu e mai vesel. „Am fost la Cluj, Dar ne-au chemat după ce au făcut prostia, întâlnirea asta trebuia făcută înainte. Bonţida n-a primit nimic la această alocare. Vom avea un buget cu 900.000 de lei mai mic decât anul trecut, practic e o tăiere de 30%. În condiţiile astea abia vom putea funcţiona. La şcoli nu s-a ţinut cont de numărul de elevi, ne-au dat mai puţin de jumătate din cât ni s-ar fi cuvenit conform formulei de calcul. Avem investiţii în derulare şi ne-am bazat pe indicatorii de anul trecut. Şcoala din Răscruci e începută din 2008 şi nici acum nu e gata. Copiii sunt împărţiţi în cinci corpuri de clădire, iar unii învaţă în săli de clasă închiriate de la privaţi. Avem un proiect pe fonduri europene de promovare turistică, caqe trebuie terminat la toamnă, nu ştiu de unde. Am început lucrările la amenajarea centrului istoric al comunei, zona din faţa castelului, unde vin zeci de mii de oameni la diferite evenimente şi nu ştiu ce vom face. Cred că ăsta e şi un tribut plătit de comunităţile mari din oraşe şi comunele mari, care au votat, preponderent, cu Iohannis. Doar comunele alea mici au votat cu Ponta şi numai alea primesc mai mulţi bani", a comentat Cărhaţ.

Reprezentant al guvernului în teritoriu, prefectul Gheorghe Vuşcan, preferă să vadă părţile bune ale controversatei măsuri a cabinetului Ponta. „Până acum, preşedinţii de consilii judeţene, indiferent de culoarea lor politică, erau subiectivi la împărţit banii, acum s-a dorit împărţirea după o formulă pe care să n-o conteste nimeni. Sigur, au existat şi azi voci care au contestat, unii primari, care nu-s în stare să-şi încaseze impozitele, aşteaptă să-i ajute guvernul. Azi a fost o întâlnire de bună credinţă, cu un secretar de stat care părea un bun specialist, cae a venit să strângă sugestii pentru corectarea eventualelor greşeli. Pe bună dreptate primarii au fost nemulţumiţi că au fost întrebaţi cam târziu, dar şi ideea acestei modificări a venit puţin mai târziu şi nu se mai putea amâna, pentru că localităţile aveau nevoie de bugete. Pot fi greşeli, dar important este că nu s-a acuzat folosirea de criterii politice în împărţirea banilor, iar acesta e un mare pas înainte. A fost o modificare pe care guvernul a făcut-o cu bună credinţă, nu cu şmecherie", a apreciat Vuşcan.