Profesor UBB Cluj: ”Era de bun simț să nu ținem zi de doliu național după un inculpat pentru crime împotriva umanității...”

Decesul fostului președinte al României, Ion Iliescu, a împărțit țara în două. Unii care îl plâng, alții care păstrează viu în memorie faptul că omul de stat care a murit la vârsta de 95 de ani pleacă în mormânt cu răspunsuri la întrebări căutate în zadar și în justiție cu acuzații grave precum ”crime împotriva umanității”. 

Profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, fost diplomat la Ministerul Afacerilor Externe al României consideră că Ion Iliescu a fost mult dincolo de statutul de "președinte controversat politic", a fost în categoria penală.

”Să ne hotărâm: când pozăm pentru "claritate morală" (de obicei, în campanii electorale) și când mimăm statul de drept, doar pentru a evita abordările tranșante și inconfortabile ale trecutului sau pentru a menaja vulnerabilitățile democrației noastre de după 22 decembrie 1989?

Ion Iliescu ne divizează politic și după moarte, așa cum a făcut-o în timpul vieții.

Fac parte, din 1990 încoace, din categoria opozanților publici, asumați, ai lui Ion Iliescu și ai produsului său politic, partidul-stat corupt FSN (PDSR, PSD). A trebuit să îl votez o singură dată pe Ion Iliescu, la turul al doilea din 2000, pentru a-l opri pe Corneliu Vadim Tudor să ajungă Președintele României. Acestea erau opțiunile disponibile pe buletinul de vot, pe 10 decembrie 2000.

Nu fac însă parte din categoria celor care acum proferează blesteme ori se lansează în alte manifestări de ură isterică sau bucurie puerilă. Nu e nimic de plâns și nimic de sărbătorit la moartea lui Ion Iiescu. Este prea târziu pentru orice atitudine emoțională sau radicală. Ce era de făcut, trebuia făcut și clarificat de mult. Statul de drept a eșuat. Să vedem ce va reuși să clarifice istoria...

Cred că moartea lui Ion Iliescu trebuia să fie un moment de tăcere administrativă a statului român și reflecție (individuală sau publică) pe marginea unei istorii complicate a României. Atât.

Nu sunt necesare și nici binevenite funeraliile de stat și ziua de doliu național, în condițiile cunoscute.

Nu, într-adevăr Ion Iliescu nu a fost condamnat, pentru că dosarele penale nu au putut fi finalizate de justiția "statului de drept", la 35 de ani de la faptele în cauză. Dar acest fost președinte al României a fost, totuși, inculpat pentru crime împotriva umanității și alte fapte grave, ceea ce trece mult dincolo de simplele opinii politice pro și contra, inevitabile în cazul oricărui om politic.

Ion Iliescu a fost mult dincolo de statutul de "președinte controversat politic", a fost în categoria penală.

Potrivit rechizitoriului din dosarul său, „în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN”.

Rechizitoriul de mai sus a fost întocmit de o autoritate judiciară a statului român, nu de societatea civilă, de opoziția politică sau de presa "răuvoitoare".

Legislația privind organizarea ceremoniilor oficiale (2016) a fost modificată prin ordonanță de urgență în ianuarie 2024 (!), exact la art. 17, care se referă la funeraliile de stat. Atunci, guvernul Ciolacu a fost prevăzător și s-a gândit la ce urmează...
Guvernul României de acum a avut suficient timp în această vară, chiar și discutând marile măsuri de reducere a deficitului bugetar, pentru a modifica din nou, prin ordonanță de urgență, legislația privind ceremoniile oficiale (mai precis art. 17 și 18 privind funeraliile de stat), în sensul în care să beneficieze de aceste onoruri președinții "care nu au fost condamnați sau inculpați la momentul decesului pentru fapte grave" (cu detalierea infracțiunilor).

Era de bun simț să nu ținem zi de doliu național după un inculpat pentru crime împotriva umanității...

Dacă Guvernul nu a modificat însă în timp util legislația, deși era previzibil că statul român și societatea românească urmau să ajungă curând în acest punct penibil, atunci asta este, procedura trebuie să meargă înainte, cu minimul de implicare posibilă din partea Guvernului României, fără participarea demnitarilor care respectă valorile liberale și statul de drept și cu ceremonia redusă la minim.

S-ar putea ca lucrurile să arate chiar mai urât în spațiul public din România cu funeralii de stat și o zi ipocrită de doliu național (în care nu crede nimeni) decât fără. Foarte bun comunicatul scurt, simplu și sec al Președintelui României, Nicușor Dan”, a scris pe pagina de Facebook Valentin Naumescu. 

Amintim că Guvernul României a declarat ziua de joi, 7 august, zi de doliu național. Drapelele vor fi coborâte în bernă în toate instituțiile publice și la misiunile diplomatice ale României din străinătate.