Proiectul bugetului de stat intră în dezbaterea finală a Parlamentului
Legea bugetului de stat care urmează să fie supusă dezbaterii plenului reunit al Parlamentului a fost adoptată, vineri seară, în comisiile parlamentare de specialitate cu 17 voturi "pentru" şi 14 "împotrivă".
Aleşii vor ca votul final asupra celor două proiecte de lege să fie dat în data de 21 decembrie într-o şedinţa a plenului Parlamentului..
Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, joi, la Bruxelles, că analizează legea bugetului de stat pentru anul 2018 şi se va exprima după ce Parlamentul o va adopta.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a criticat, duminică, bugetul pentru anul 2018, afirmând că acesta nu creşte salariile şi pensiile românilor şi că dezbaterile parlamentare care vor avea loc săptămâna viitoare ar trebui să fie dedicate legii bugetului de stat, nu şi legilor justiţiei.
Orban a afirmat că nu are mari speranţe că parlamentarii vor ţine cont de îndemnul primarilor de a nu vota bugetul dacă acesta nu conţine amendamentul care prevede redirectionarea integrală a impozitului pe venit către autorităţile locale.
"Vom vedea. Nu am mari speranţe în starea de legume în care se găsesc azi marea majoritate a parlamentarilor, care nu ţine cont de voinţa oamenilor, ci de ordinele lui Dragnea şi ale lui Tudose. Nu trebuie un număr foarte mare (de voturi - n.r.), e suficient un număr de parlamentari de maxim 20 să voteze alături de noi şi atunci amendamentele trec şi pot să treacă şi alte amendamente", a precizat Orban, la solicitarea jurnaliştilor.
Parlamentarii din Comisiile reunite au adoptat, vineri, un amendament la Legea bugetului de stat pe 2018 care prevede creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care se transferă bugetelor locale de la 71,5% la 100%, pentru a compensa o diminuarea cotei de impozitare a impozitului pe venit de la 16% la 10%.
Proiectul de buget de stat pentru anul 2018 are în vedere o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB.
FSLI: E foarte probabil ca procentul din PIB pentru Educaţie să nu depăşească 3,5% în 2018
Sistemul de învăţământ din România va primi în 2018 un buget de 27 de miliarde de lei, fără a lua în calcul banii alocaţi pentru investiţii, însă chiar şi cu aceştia este foarte puţin probabil ca procentul din PIB alocat Educaţiei să nu depăşească 3,5%, avertizează FSLI.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage atenţia Guvernului, Parlamentului, precum şi preşedintelui României asupra faptului că sistemul de învăţământ din România va primi în 2018 un buget în valoare de 27 de miliarde de lei, fără a lua în calcul banii alocaţi pentru investiţii.
Şi cu aceştia din urmă, avertizează FSLI, este foarte probabil ca în 2018 procentul din Produsul Intern Brut (PIB) alocat Educaţiei să nu depăşească însă 3,5%, adică aproape jumătate din cât prevede legea, potrivit căreia sistemul de învăţământ din România ar trebui să aibă un buget de 6% din PIB.
"Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage atenţia Guvernului, Parlamentului, precum şi Preşedintelui României, asupra gravităţii acestei situaţii: Avem o lege care nu se aplică! Este inadmisibil ce se întâmplă, atâta timp cât media europeană a procentului din PIB alocat educaţiei este de 5,4%, iar media în Europa de Est este de 4,7%", arată FSLI, într-un comunicat de presă remis luni MEDIAFAX.
Sindicatele transmit că angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar. Astfel, potrivit FSLI, salariile cadrelor didactice sunt, după toate majorările din ultimii ani, "umilitoare" şi vor rămâne la fel şi după aplicarea noii legi de salarizare. Federaţia spune că, în momentul de faţă, salariul unui profesor care are o vechime de 25 de ani la catedră este comparabil cu acela al unui angajat cu studii gimnaziale de la o primărie.
"Educaţia este un domeniu care a fost neglijat în ultimii 27 de ani în ceea ce priveşte finanţarea, iar acum "decontăm" cu toţii nepăsarea, amânarea sau nerespectarea unei legi. Aşa am ajuns să fim unici în Uniunea Europeană: suntem singura ţară în care educaţia se face şi cu necalificaţi. Alocarea sub 6% din PIB pentru educaţie este, din punctul meu de vedere, un atentat la siguranţa României. Viitorul României este direct condiţionat de performanţa sistemului educaţional, iar această performanţă depinde de finanţarea învăţământului. Este revoltător cum insituţiile statului au acordat învăţământului "resturi" din buget, iar ceea ce este de neînţeles, este faptul că Preşedintele României, profesor fiind, a promulgat în ultimii trei ani legile bugeului de stat, fără nicio tresărire, conştient fiind că se încalcă prevederile legale. Şi probabil aşa va proceda şi cu bugetul pentru anul 2018. Aşa cum stau lucurile, este posibil să se ajungă la un protest de amploare, în care să fie implicaţi părinţii şi salariaţii din învăţământ, pentru a cere un lucru elementar: respectarea legii, în sensul de a se aloca pentru educaţie 6% din PIB", a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.
