„Protocolul cu UDMR federalizează România"

Vicepreşedintele PDL, senatorul Alin Tişe, susţine că solicitările UDMR transpuse în acordul de intrare la guvernare ar încălca legea fundamentală şi ar pregăti federalizarea României. În schimb, liderul organizaţiei clujene a Uniunii, deputatul Mate Andras Levente, invocă legislaţia europeană.

„Prin semnarea acordului politic cu UDMR, PSD acceptă să federalizeze ţara, de dragul ciolanului şi al asigurării unei majorităţi parloamentare confortabile. Refuzul de a introduce acest acord în programul de guvernare are două motive: pe de-o parte, pentru a nu-şi supăra alegătorii din Ardeal, PSD încearcă să limiteze la maxim asocierea cu UDMR; pe de altă parte, sunt conştienţi că acest acord are prevederi neconstituţionale, care, introduse în programul de guvernare, ar putea duce chiar la căderea guvernului", a declarat Tişe. El a contestat, în principal, patru puncte ale acordului. Primul face referire la „reorganizarea administrativ-teritorială a României, ţinând cont de tradiţiile, cultura şi istoria diferitelor zone ale ţării".

Tişe nu acceptă utilizarea citeriului trecutului istoric. „Acest punct încalcă art. 6 din Constituţie, referitor la nediscriminarea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale comparativ cu ceilalţi cetăţeni români. Or, de-a lungul timpului, etnicii români au fost discriminaţi în anumite zone tocmai pe criterii istorice. În plus, la analiza proiectului de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională aspus că nu se poate ţine cont de istorie la reorganizarea administrativ-teritorială", a afirmat Tişe. Mate invocă recomandările organismelor europene. „Recomandările Uniunii Europene spun să se ţină cont de zonele istorice, vezi Tirolul de Sud sau Catalunia, iar în Constituţie scrie că acordurile internaţionale şi tratatele privind drepturile omului şi ale minorităţilor sunt prioritare", a explicat Mate.

„Soluţionarea problemei înfiinţării liniei maghiare prin departamente separate la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, în conformitate cu înţelegerea semnată în 22 septembrie 2012 în localitate de către cadrele didactice române şi maghiare", e alt punct contestat de Tişe. „Prin faptul că vorbesc de departamente separate reiese că, de fapt, vor să înfiinţeze o facultate în limba maghiară, nu doar o linie de studii, ceea ce contravine art. 32 din Constituţie, care spune că «Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională», iar la alineatul următor, că persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul de a fi instruite în limba maternă în condiţiile legii", a declarat Tişe. Mate spune, însă, că nu e vorba de facultate în maghiară. „E vorba de linie de studii în limba maghiară, cum există şi la Babeş-Bolyai. E ceva firesc, exact în forma în care ne-am înţeles şi cu Emil Boc, când era premier", a replicat Mate.

„Reprezentarea proporţională a cetăţenilor de etnie maghiară în diferitele instituţii, structuri deconcentrate şi instituţii la nivel judeţean şi local; pe cale de consecinţă şi cetăţenii de altă etnie decât cea maghiară vor fi reprezentaţi proporţional în structurile administraţiei publice locale, conduse de reprezentanţii UDMR" e prevederea din acord care, potrivit lui Tişe, deschide calea federalizării României. „Acest punct încalcă art. 1 din Constituţie referitor la caracterul unitar al statului naţional şi art. 16: «Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări». Păi, asta înseamnă că, dacă la concursul pentru un post în administraţie în Harghita sau Covasna se prezintă un român şi un maghiar, iar ponderea de angajaţi români a fost atinsă, maghiarul va obţine postul doar pentru că e maghiar, indiferent de nivelul de pregătire? Doare în statele federale există reprezentare proporţională după etnie", a spus Tişe. Mate admite că o asemenea măsură ar fi discriminativă, dar apreciază că e în regulă. „Discriminarea pozitivă a minorităţilor e prezentă în legislaţia UE şi în Declaraţia privind Drepturile Minorităţilor. Din câte ştiu, Spania, de exemplu, nu e stat federal", a comentat Mate.

Tişe a contestat şi prevederea privind „Promovarea unei iniţiative parlamentare, în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii, alături de steagul UE şi al României, steaguri ale unităţilor administrativ teritoriale (UAT) pe care le reprezintă". În opinia sa, o asemenea lege ar permite arborarea steagului Ţinutului Secuiesc pe sediile primăriilor din zonă. „O asemenea lege ar încălca legea nr. 75/1994, care, la art. 7, spune că «Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale»", a susţinut Tişe. Mate apreciază că senatorul PDL face o confuzie. „Nu e vorba de drapelele altor state, ci de drapelele UAT, adică ale comunelor, oraşelor sau judeţelor. Ţinutul Secuiesc nu e încă UAT. În judeţul Cluj, Câmpia Turzii are steag propriu", a explicat Mate.

El susţine că acordul semnat cu liderii celorlalte partide de guvernământ este identic celui semnat cu Boc înaintea intrării la guvernare alături de PDL. „Exact acelaşi acord l-am avut semnat cu Emil Boc şi PDL şi nimeni n-a spus atunci că ar fi neconstituţional. De fapt, un acord politic nu se supune verificării de constituţionalitate pentru că nu e un act normativ", a explicat Mate. Liderul UDMR admite, însă, că, deoarece a fost semnat între alianţa electorală USD şi UDMR, acordul politic e nul de drept, deoarece alianţa nu mai există după ce a fost respinsă de Biroul Electoral Central. „Ca şi în cazul colaborării cu Emil Boc şi PDL şi aci, ne bazăm, practic, pe un gentlemen's agreement şi mai puţin pe un document scris", a adăugat, însă, Mate.