Raport MCV: Parlamentul, piatra de moară atârnată de gâtul justiţiei

Noul raport al Comisiei Europene privind starea justiţiei din România apreciază aproape la superlativ activitatea instituţiilor responsabile cu înfăptuirea actului de justiţie şi arată apăsat cu degetul spre instituţia care, în opinia autorilor, ar fi cuibul frânarilor justiţiei: Parlamentul României.

În esenţă, două sunt marile reproşuri aduse legislativului: protejarea selectivă a unor parlamentari de braţul lung al legii, prin respingerea a aproximativ o treime dintre cererile DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale sau a arestării preventive şi tergiversarea modificărilor necesar a fi aduse noului Cod Penal, urmare a deficienţelor reliefate în aplicare sau a verdictelor de neconstituţionalitate date de judecătorii constituţionalişti asupra unor prevederi ale acestuia. De asemenea, în condiţiile în care anul acesta vor trebui numiţi noi ocupanţi ai funcţiilor de procuror general şi procuror-şef al DNA, , raportul MCV sugerează înlocuirea procedurii de numire a acestora în funcţii, astfel încât să fie eliminat elementul politic din proces. Raportul chiar sugerează eliminarea ministrului Justiţiei din procedură, deoarece funcţia de ministru este una cu o componentă politică majoră.

Membru al comisiei juridice a Senatului, liberalul Alin Tişe este total de acord cu observaţiile raportului. „Sunt de acord că parlamentul nu mai trebuie să acorde nimănui protecţie în faţa legii, dar pentru asta trebuie modificată Constituţiaşi imunitatea parlamentarilor limitată doar la declaraţii şi opinii politice. Dacă nu, vom vontinua să avem două abordări: una care spune că parlamentarul trebuie să voteze potrivit propriei conştiinţe, iar, pe de altă parte, populaţia îi cere să nu se opună justiţiei. Sigur, conştiinţa îţi poate spune să dai un vot negativ, dar n-ar trebui să votezi conform propriei conştiinţe, ci ar trebui să dai libertate justiţiei. În fapt parlamentarii nici n-ar trebui să-şi dea cu părerea asupra începerii sau neînceperii urmăririi penale sau a arestării sau nu a unui parlamentar. Acestea sunt lucruri de natură juridică, or parlamentul dă eminamente voturi politice, nu juridice", a comentat Tişe.

El admite şi faptul că parlamentul nu se mişcă suficient de repede când e vorba de corecţiile care se impun a fi aduse noului Cod Penal. „Într-adevăr, m-ai sunt modificări care trebuie făcute şi, pe măsură aplicării noului Cod Penal, vor mai apărea şi alte modificări necesare. Categoric, modificvarea lucrurilor care afectează sistemul juridic trebuie făcute", a apreciat Tişe. În opinia sa, funcţiile de procuror-şef ar trebui ocupate prin concurs. „Şi eu sunt de părere că această decizie ar trebui mutată la CSM sau, mai bine, posturile să fie ocupate prin concurs, cu proceduri transparente, care să garanteze ocuparea funcţiei exclusiv pe baza meritelor profesionale. Să nu mutăm decizia de la politic la persoane, fie ele independente", a opinat Tişe.

În schimb, membrul comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Mate Andras Levente (UDMR), respinge categoric reproşurile aduse parlamentului. „Acele persoane care dau informaţii Comisiei Europene privind justiţia din România ar trebui să fie mai atente, pentru că e posibil ca în Codul Penal să apară infracţiunea de dezinformare a instituţiilor europene. Respingerea cererii de arestare preventivă nu întrerupe procedura juridică împotriva persoanei respective, aceasta poate continua. Pe de altă parte, parlamentul decide asupra imunităţăi membrilor săi în conformitate cu Constituţia României, pe baza căreia am aderat la Uniunea Europeană, deci care a fost acceptată de forurile europene. Cât priveşte modificările care spun ei că s-ar impune a fi aduse Codului Penal, e prea generic formulat, să spună exact care articole din Codul Penal nu ajută lupta împotriva corupţiei. Mi se pare jenant faptul că membrii Comisiei Europene se ocupă de celeritatea adoptării modificărilor Codului Pernal din România. Mai bine s-ar ocupa de oprirea intrării emigranţilor în Europa, aşa cum a făcut Ungaria, asta ar trebui să fie prioritatea Comsiei Europene", a reacţionat Mate.

Totuşi, există în raport şi lucruri cu care deputatul UDMR e de acord. „În privinţa numirii procurorilor în funcţiile de conducere, aş fi de acord cu dizolvarea CSM şi înfiinţarea unui CSM exclusiv al judecătorilor şi a unui consiliu al procurorilor şi acest consiliu să propună ocupanţii funcţiilor de procurori-şefi. Judecătorii să decidă pentru judecători şi procurorii pentru procurori", a spus Mate.

Şi mai caustic la adresa autorilor raportului este fostul vicepreşedinte al comisiei juridice a Camerei inferioare, Steluţa Cătăniciu (ALDE). „E foarte bun raportul MCV, mă aşteptam să oblige statul de drept la dizolvarea parlamentului. De data asta am scăpat. Am fost vicepreşedinte al comisiei juridice timp de trei ani, dar nici un reprezentant al celor care întocmesc rapoartele MCV nu mi-a solicitat vreun punct de vedere, nu ştiu de unde îşi iau informaţiile. Când a încuviinţat sau nu cererile de arestare a membrilor parlamentului, parlamentul nu a făcut altceva decât să respecte Constituţia, care e Legea Fundamentală a României, pentru că în Constituţie e prevăzută această procedură. În mod greşit s-a interpretat ca fiind imunitate. Curtea Constituţională a spus, în repetate rânduri, că e normal ca mandatele parlamentare să fie protejate de posibilele abuzuri ale instituţiilor statului. Dar, personal, n-aş avea nimic împotrivă ca această procedură să fie scoasă din Constituţie.

Cât priveşte tergiversarea efectuării corecţiilor necesare noului Cod Penal, Cătăniciu aruncă vina pe alţii. „De câte ori am încercat să aducem vreo modificare, a sărit toată lumea în sus - presa, opinia publică, societatea civilă, CSM - toţi s-au opus modificării Codului Penal. În plus, n-a existat niciodată o discuţie în jurul mesei cu CSM, cu Ministerul Justiţiei, cu ANI, cu ong-urile pe justiţie (dar nu cu doamna Guseth), să vedem ce ar trebui îmbunătăţit în Codul Penal şi în sistemul de justiţie", s-a plâns Cătăniciu.

În schimb, şi ea susţine eliminarea ministrului Justiţiei şi a influenţelor politice din procedura de numire a noilor procurori-şefi. „Sunt perfect de acord şi susţin de mult acest lucru, dar nu pot să nu remarc faptul că membrii Comisiei Europene n-au ridicat această problemă când era Traian Băsescu preşedinte, care se implica direct în numirea procurorului general şi a procurorului-şef de la DNA. Niciodată n-au criticat faptul că numirea procurorilor în funcţiile de conducere a fost politizată de Monica Macovei în 2005, când a luat această prerogativă de la CSM şi a pus-o în braţele lui Traian Băsescu", a comentat Cătăniciu.

Supranumit „Părintele Codurilor", fostul preşedinte al comisiei de redactare a Codurilor, actualul eurodeputat Daniel Buda, apreciază obiectivitatea raportului Comisiei Europene. „Apreciez acest raport ca fiind unul corect şi obiectiv, care relevă atât progresele făcute de instituţiile evaluate, Înalta Curte, Parchetul etc., dar şi comportamentul parlamentului faţă de solicitările DNA. Trebuie, însă, să vedem cine sunt direct responsabili de acest lucru şi e vorba de PSD şi de fostul premier urmărit penal Victor Ponta. Dacă nu era acest comportament al PSD, raportul ar fi fost mai bun. Cât priveşte întârzierea unor modificări ale Codului penal venite de la guvern sau de la Curtea Constituţională, lucrurile stau în aceeaşi zonă a majorităţii PSD din parlament. Sper ca acest raport să fie un impuls, iar în sesiunea ce stă să înceapă să fioe adoptate toate aceste modificări", a comentat Buda.

Spre deosebire de cei de mai sus, el evită să susţină eliminarea elementelor politice din procedura numirii procurorilor în funcţii. „Cel mai important este ca această procedură să fie transparentă, astfel încât în acele funcţii de conducere să ajungă oameni integri, care să garanteze înfăptuirea unei justiţii eficiente, făîră de care nu se poate vorbi de democraţie", a comentat Buda.