România vrea înapoi cele 91 de tone de aur trimise Rusiei acum un secol. BNR: „O datorie morală”

Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Cristian Păunescu, a readus în atenția publică problema Tezaurului României, aflat în continuare în Rusia, într-un interviu acordat postului polonez TVP World.

Potrivit acestuia, recuperarea aurului românesc, estimat astăzi la aproximativ 8 miliarde de euro, reprezintă o „datorie morală” față de trecut și viitor, conform Digi24.

În decembrie 1916, România se afla într-o situație critică în timpul Primului Război Mondial. Trupele germane și aliații lor ocupaseră Bucureștiul, iar guvernul și familia regală s-au retras la Iași. Pentru protejarea valorilor naționale, autoritățile au decis să trimită în Rusia 91,5 tone de aur, bijuterii regale și alte artefacte culturale. Deși o parte dintre comori au fost returnate ulterior, rezervele de aur nu au revenit niciodată în țară.

„Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, a declarat Cristian Păunescu. „Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie.”

De-a lungul decadelor, liderii de la București au încercat să determine Kremlinul să restituie aurul. În 2003, România și Rusia au creat o comisie mixtă pentru a analiza problema. Reuniunile comisiei au fost însă suspendate după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Ministerul Afacerilor Externe precizează că România urmărește rezolvarea problemei „prin mecanismele existente” și că reuniunile comisiei vor fi reluate când situația politică va permite.

Europarlamentarul Eugen Tomac a declarat pentru TVP World că obiectivul rămâne „restituirea integrală a Tezaurului” și că România trebuie să fie pregătită să reia dialogul cu Rusia, inclusiv luând în considerare activele rusești înghețate de Uniunea Europeană.

În prezent, tensiunile generate de războiul din Ucraina fac negocierile directe cu Rusia imposibile. Totuși, Păunescu consideră că „activele rusești înghețate în UE sunt o resursă valoroasă pentru a repara nedreptatea făcută României acum peste 100 de ani”.

Potrivit specialiștilor, problema Tezaurului nu este doar financiară: „Este vorba de istorie, demnitate și identitate națională”, subliniază Tomac. „România are datoria morală și legală de a nu renunța la ceea ce îi aparține.”