Foto Șeful UDMR ridică problema autonomiei maghiare. “E momentul să se întâmple și în România”

Cauza națiunii maghiare nu a fost reprezentată doar într-un singur loc, ci ea face parte din memoria colectivă a Oradei "la fel precum este parte a celei din Pesta, Debrecen sau Cluj", susține Kelemen Hunor.

Discursul președintelui Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) a fost rostit la Oradea, în cadrul manifestării dedicate comemorării Revoluției Pașoptiste.

La Cluj a avut un marş comemorativ prin centru, care a pornit din Piaţa Avram Iancu, din faţa Institutului Teologic Protestant, până la Biserica Piariştilor, unde a fost oficiată o slujbă religioasă. Participanţii au fluturat steagurile Ungariei, Ţinutului Secuiesc, României şi Uniunii Europene.

Discursul de la Oradea al președintelui UDMR

“Sărbătorim 15 Martie pretutindeni și împreună, întreaga comunitate maghiară,  în Transilvania și Partium. În Oradea, în tot județul Bihor, în general, atmosfera de sărbătoare este întotdeauna puțin diferită. Oradea, Bihorul au, cu siguranță, eroi care au modelat și au definit, într-o oarecare măsură, lupta pentru libertate.

În drum spre Oradea ne-am oprit pentru a participa la dezvelirea statuii fraților Irinyi din localitatea bihoreană Diosig. Ei au fost, de asemenea, personalități importante ale Revoluției Pașoptiste. Cele 12 puncte ale Rezoluției formulate atunci sunt bine cunoscute tuturor, însă puțini știu că Irinyi József, născut în Albiș, a fost cel care a elaborat acel text.

Chiar și elevii știu că acel chibrit, pe care îl folosim cu toții astăzi, a fost inventat de fratele lui József, de Irinyi János, dar și mai puțini sunt cei care cunosc un alt detaliu, și anume, faptul că Kossuth i-a încredințat lui Irinyi János controlul producției de tunuri și a prafului de pușcă  și că el a fost directorul fabricii de muniție din Oradea. Și pe ei îi comemorăm la 15 Martie, dar și pe Szacsvay Imre, martirul luptei pentru libertate, la a cărui statuie ne întâlnim și în acest an, la fel ca întotdeauna. "Nu este un păcat dacă cineva își iubește poporul și luptă pentru binele țării sale", a spus Szacsvay în timpul procesului intentat împotriva lui. Nu că ar fi un păcat, dimpotrivă, este una dintre cele mai înalte virtuți – spunem noi, generațiile următoare, aducându-i un omagiu.

Stimați cetățeni, adepți ai ideii de libertate, 171 de ani este o perioadă foarte lungă. Sunt opt generații. Și totuși memoria colectivă a păstrat și continuă să păstreze acest episod de mare cotitură al istoriei noastre, acea luptă pentru libertate, care a marcat începutul Reformei la nivel național și a transformat poporul maghiar într-o națiune modernă. A reușit să-l păstreze, deoarece cauza națiunii maghiare nu a fost reprezentată doar într-un singur loc și nu doar de câțiva oameni devotați acesteia. Face parte din memoria colectivă a Oradei la fel precum este parte a celei din Pesta, Debrecen sau Cluj. Cu toții și-au adus contribuția, fiecare localitate și-a sacrificat, de multe ori, fiii și fiicele. Astfel se explică de ce există un consens național absolut în ceea ce privește Rrevoluția din 1848 și locul acesteia în istorie.

Și după 171 de ani, libertatea este primordială pentru noi. Libertatea comunității maghiare din Transilvania. Egalitatea în drepturi. Și fraternitatea cu națiunea majoritară care trăiește aici și cu celelalte minorități naționale. Deși astăzi nu mai producem praf de pușcă, dar încă avem nevoie de curajul lui Szacsvay Imre și de raționalitatea lui Irinyi József. Când luptăm pentru libertatea comunității noastre maghiare, nu vrem să luăm nimic de la nimeni. Deoarece libertatea nu este divizibilă, nu se diminuează, dimpotrivă, puterea libertății crește. Și, dragi prieteni, este suficientă  libertate și pentru români și pentru maghiari, în aceeași măsură. Când facem apel la demnitatea umană, nu vrem să luăm demnitatea celui de lângă noi! Când folosim simbolurile noastre naționale și comunitare, nu luăm nimic de la români.

Când răspundem la discursul de ură lansat împotriva noastră și a simbolurilor noastre naționale, ne protejăm doar pe noi înșine și tot ceea ce este acea parte inalienabilă a identității noastre maghiare. Și o vom proteja întotdeauna, aici la Oradea, dar și la Târgu-Mureș, în Ținutul Secuiesc, pretutindeni dacă va fi necesar.

O vom proteja de cei care dau foc steagului maghiar în Oradea, de cei care sunt deranjați de simbolurile naționale și secuiești, în Târgu-Mureș, dar și în Ținutul Secuiesc, peste tot, unde oameni maghiari decenți și curajoși sunt sancționați cu amenzi uriașe, de zeci de mii de lei, pentru folosirea simbolurilor naționale. Un alt moto al Revoluției, doamnelor și domnilor, este egalitatea. Aceasta, la fel ca în urmă cu 171 de ani, include asigurarea egalității de drepturi și a egalității de șanse. Asemenea libertății, nu și-a pierdut valabilitatea nici aici, la Oradea, nici în altă parte.

Această comunitate, această mână de oameni maghiari din Transilvania, nu vrea să ia nimic de la nimeni. Gândiți-vă, dragi prieteni români, cât de multă energie ați consumat numai în ultimii 101ani  - odată cu promisiunile de la Alba Iulia - în refuzul continuu al cererii noastre legitime, iar noi, câtă energie am investit pentru a vă convinge că avem dreptul de a decide în privința evoluției destinului nostru. Imaginați-vă dacă tot acest timp și energie le-am fi investit, măcar în ultimii 29 de ani – împreună sau separat – ca să facem un loc mai bun din această țară, oare am fi progresat de atunci sau nu? Sunt sigur că da.

În vremuri grele, de grea încercare, toată lumea are nevoie de susținere, de repere, de acea lumină clară, care să ajute la ieșirea din labirint, de călăuzire, de trasarea drumului bun și corect. Cu toții avem nevoie de valori care să ne ajute să devenim mai buni, capabili de fapte bune. Avem nevoie de acele valori care au rezistat tuturor vremurilor, pe care se pot construi punți de legătură. Astfel de valori sunt cele ale Revoluției Maghiare și ale Luptei pentru Libertate din 1848-1849.

Iată că și astăzi trăim într-o perioadă dificilă și acasă și în Europa. În afară de noi, nimeni nu își va asuma protecția comunității noastre. Am învățat foarte devreme că putem conta doar pe noi înșine, deoarece pentru alte comunități, desigur, sunt prioritare aspectele care influențează prezentul și viitorul lor. Prin urmare, atunci când spunem că putem conta doar pe noi înșine, nu există o exagerare în acest sens.

Astăzi, lumea se confruntă cu schimbări majore, inclusiv Europa. În ultimii ani am transformat cauza minorităților etnice și lingvistice autohtone într-o cauză europeană. Am lansat Inițiativa Cetățenească Minority SafePack, am strâns peste 1,25 milioane de semnături și vrem ca Uniunea Europeană să reglementeze situația minorităților naționale autohtone la nivel european.

Susținem ferm faptul că aceasta este o cauză europeană. România a avut la dispoziție exact o sută de ani pentru a-și respecta promisiunile de la Alba Iulia. Au trecut o sută de ani, iar promisiunile au rămas la stadiul de promisiuni. În Europa, de la Tirolul de Sud până în Finlanda, relația dintre minoritate și majoritate s-a rezolvat decent prin acordarea diferitelor forme de autonomie. Acum este momentul ca acest lucru să se întâmple și în partea de est a Europei, în România.

Am început, deci, să construim un  drum în acest sens, dar ne aflăm abia la început. Pentru a progresa trebuie să avem în PE o reprezentare puternică a maghiarilor din Bazinul Carpatic, la care trebuie să contribuie fiecare dintre noi. Schimbările de care are nevoie Uniunea Europeană vor avea loc, chiar și în lipsa noastră. Dar cred că suntem cu toții de acord în privința faptului că ar trebui să facem parte din schimbări, să fim factori de decizie ai istoriei – așa cum ai fost și eroii Revoluției pașoptiste – nu doar cei care suportă consecințele schimbărilor.

Pentru că acesta este mesajul și moștenirea revoluției din 1848: să  ne construim singuri destinul, să facem tot ce ne stă în putință și nu ne descurajăm nici atunci când trebuie să răspundem celor mai mari provocări. Să ne ridicăm dacă am fost doborâți, să pornim din nou la drum dacă am fost opriți și să menținem steagul arborat, pentru a fi văzut și de la distanțe mari. La 171 de ani de la izbucnirea Revoluției Maghiare trebuie să rămânem loiali valorilor, și principiilor care au contribuit la măreția luptei pentru libertate și care însuflețesc poporul maghiar chiar și după 8 generații, aici în Partium, în Transilvania, pe pământul natal.

Poate că puțini știu că cele 12 puncte ale declarației concepute de Irinyi József au fost enunțate printr-o introducere în care el a susținut că națiunea are nevoie de o reformă completă a Constituției, iar rezultatele parțiale nu mai sunt suficiente. La  fel considerăm și noi. Sunt necesare schimbări care să vizeze nu doar anumite părți sau jumătăți de măsură, ci întregul. Am spus recent că aici, în Bihor, există încă amintirea celor trei Crișuri, așa cum erau înainte de reglementarea râurilor. Așa cum a fost când, într-o zi, Crișul Repede care avea doar câteva zeci de centimetri adâncime, s-a transformat  cu repeziciune într-un flux de apă foarte puternic, de nestăvilit, după o ploaie abundentă sau a un dezgheț brusc. Așa cum a fost când, dintr-odată, s-a produs o pornire spontană a sloiurilor de gheață sau o inundație bruscă.

Cred că la fel se întâmplă și în cazul existenței ca minoritate. Relațiile, care într-o zi par să fie pașnice, în ziua următoare devin brusc, tensionate, aproape fără nici o tranziție perceptibilă, fără nicio explicație logică.Existența minoritară este ca și cum ai trăi într-o zonă periclitată de inundații. Deși, în timp, reușim să anticipăm când ne putem aștepta la un nou val de inundații, nu știm niciodată cum să îl evităm sau să contracarăm aceste situații. Întotdeauna,aceste atitudini produc  pagube, uneori majore și devastatoare asupra construcțiilor noastre, asupra realizărilor noastre, iar noi o luăm întotdeauna de la capăt.

De aceea, eu propun ca nu doar să ne protejăm, dar să și construim în continuare, bazându-ne pe valorile noastre. Să construim viitorul pentru a rămâne o comunitate vie și competitivă în spiritul transilvanismului pragmatic! Să construim pe piloni stabili, chiar pe baraje, deoarece numai astfel putem controla torenții antiminoritari și nivelul apelor subterane care apar în urma acestor inundații. Pentru aceasta avem nevoie și de ajutorul UE, dacă nu putem soluționa singuri acest aspect. În mod cert, soluția viabilă trebuie să o găsim aici, acasă. Prin tenacitatea  și perseverența comunității noastre și cu obținerea sprijinului societății majoritare.

Dar să respectăm ordinea derulării lucrurilor: acum trebuie să ne consolidăm prezența în PE trebuie să asigurăm  o reprezentare maghiară puternică a Bazinului Carpatic. Prin consolidarea stimei noastre de sine ne putem pregăti cu mult curaj și responsabilitate pentru următoarele provocări,  putem continua să  construim și să consolidăm viitorul comunității noastre, pe pământul natal. Trăiască libertatea maghiară! Trăiască națiunea maghiară!”.