Theodor Stolojan: "Nimeni nu poate veni şi impune un preşedinte în PNL, nici măcar Klaus Iohannis"

Politicianul face o analiză dură a motivelor care i-au adus pe cei de la PNL în acest punct şi, mai ales, a relaţiei pe care partidul a avut-o pe durata campaniei electorale cu fostul premier Dacian Cioloş, despre care spune că, dacă îşi doreşte cu adevărat să facă politică, atunci n-ar trebui să aibă nicio ezitare în a se alătura PNL-ului. În calitate de membru, însă, pentru că, formaţiunea nu va accepta atât de uşor ca cineva să vină direct la conducere. Dacă înainte de scrutinul parlamentar lucrurile ar fi fost, poate, mai simple, acum Dacian Cioloş trebuie să vină în partid fără pretenţii, să-şi facă o echipă şi să muncească pentru a câştiga încrederea membrilor, întrucât nu va primi nimic pe tavă, de-a gata, a mai spus fostul lider liberal. În plus, un viitor mandat al lui Klaus Iohannis la Cotroceni va depinde „categoric" de evoluţia PNL din următorii ani, pentru că şeful statului va trebui să aibă în spate o forţă politică ce nu va fi cu siguranţă PSD-ul, iar pentru partid nu este de dorit ca Iohannis să facă atunci o altă opţiune, a conchis Stolojan.

Între alegerile locale şi cele parlamentare, PNL a pierdut mai bine de un milion de voturi, fapt care i-a costat pe liberali şansa reală de a ajunge la guvernare şi de a-l instala pe fostul premier Dacian Cioloş la Palatul Victoria pentru un nou mandat. Greşelile au venit în cascadă, crede fostul lider al partidului, Theodor Stolojan, plecând de la preocuparea pentru finalizarea fuziunii între fostul PNL şi PDL, fapt care duce, inevitabil, la probleme de tipul „cine ce e în partid", şi ajungând până la o relaţie neclară cu Cioloş care a creat confuzie în mintea alegătorilor şi nu a reuşit să-i convingă, nici măcar în ultimul ceas. Fostul prim ministru a luat decizia de a se implica în campanie mult prea târziu, consideră Stolojan, iar acest lucru a influenţat credibilitatea partidului şi a modelat, cumva, relaţia pe care Cioloş ar putea-o avea în continuare cu PNL.

Gândul: Care a fost, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai mare greşeală pe care a făcut-o PNL între alegerile locale şi parlamentare şi care a fost determinantă pentru pierderea a nu mai puţin de 1 milion de voturi în doar 6 luni?

Theodor Stolojan: După mine, în loc să se concentreze pe un program de guvernare care să fie dezbătut, prezentat, cunoscut, au avut loc aceste reorganizări în interior, ajungerea la conduceri unice, pentru că după fuziunea dintre PDL şi PNL erau conduceri provenite din cele două partide, deci copreşedinţi aproape la fiecare organizaţie. Partidul era concentrat pe rezolvarea acestor probleme, ajungerea la conduceri unice, în loc să se concentreze pe programul de guvernare şi pe prezentarea acestuia şi s-a ajuns la percepţia de improvizaţie sau chiar în timpul campaniei electorale s-a venit cu o serie de măsuri de care partidul atunci a aflat, de exemplu eliminarea totală a impozitului la toate pensiile, care eu am arătat că nu e o măsură bună. Deci partidul n-a fost, ca să zicem aşa, concentrat pe ceea ce trebuia să fie, iar acest lucru s-a văzut.

Sigur că au fost şi alte cauze, acea bâlbâială dintre atitudinea primului ministru pe care îl înţeleg. El dorea să rămână neutru, partidul l-a promovat ca prim ministru, el nu s-a angrenat în campania electorală, abia în ultimele zile a ieşit şi a spus „da, domn'le, vreau să mă susţină PNL-ul şi USR-ul", ceea ce era foarte târziu. Plus acele mesaje total neinspirate, nefericite, cu „pogrom", cu România care e hoaţă, cu fata aia, care au trebuit retrase până la urmă. Partea proastă e că i-am şi plătit, bănuiesc, pe cei care au făcut asemenea porcării.

A intrat în luptă PNL ştiind că PSD va câştiga alegerile şi a mizat exclusiv pe o intervenţie decisivă a preşedintelui Iohannis?

Nu. PNL-ul scosese un rezultat bun la locale, apăruse acest USR, de asemenea cu rezultate bune in alegerile locale, dacă ar fi menţinut aceste rezultate aveau o şansă de a ajunge la guvernare, indiscutabil. Din păcate, n-a fost să fie pentru că PSD-ul, cum spuneam, a fost foarte bun într-o serie de mesaje care a prins la populaţie, inclusiv atacul ăsta continuu la justiţie, la DNA la care, de fapt, mesajul era următorul: că liderii PSD cu probleme penale de fapt sunt victime ale unor comenzi politice la care DNA-ul, justiţia a răspuns, ceea ce nu e adevărat.

Or, acest mesaj a prins, inclusiv ceea ce e în toată Europa, în Marea Britanie, în SUA, ideea asta cum că aceste companii transnaţionale sărăcesc românii, deci un mesaj care, în condiţiile în care ai aproape trei milioane de pensionari cu pensie sub 1000 de lei, sigur că are mare aderenţă.

Dacă s-ar fi coagulat o structură de dreapta, alături de USR, de exemplu, cu Dacian Cioloş în prim plan, ar fi reuşit liberalii să ajungă la guvernare?

Dacă Dacian Cioloş ar fi devenit un factor de mobilizare în campania electorală şi ar fi asumat fie USR-ul, fie PNL-ul, să fi devenit membru al acestui partid şi să se angreneze în campanie, cred că ar fi fost o şansă mai mare. Aţi văzut că şi mesajul USR-ului era destul de ambiguu vis-a-vis de PNL. USR-ul nu dorea, de fapt, să fie asociat cu PNL-ul sub nicio formă. Deci au fost multe asemenea lucruri care nu au funcţionat şi ar fi trebuit să funcţioneze altfel. Inclusiv mesajul eficient pe care a reuşit PSD-ul să-l livreze, „Guvernul Cioloş, Guvernul 0", asociat PNL-ului, care a susţinut tot timpul acest guvern în mod deschis. Deşi administraţia publică era dominată, de fapt, de oamenii PSD-ului. Deci Cioloş n-a intrat să schimbe în administraţia publică, nici n-avea timp să facă concursuri, să angajeze pe merit. Administraţia publică era dominată tot de ceea ce rămăsese de la Ponta.