TU DECIZI! Cât au muncit parlamentarii Clujului între 2012 şi 2016. Unii mai vor încă un mandat
- Scris de Mircea Tatar
- 08 Dec 2016, 17:53
- Politica
- Ascultă știrea
Indicele activității parlamentare (IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare și activitate politică a aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României, și anume inițiative legislative, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări și întrebări parlamentare, dar și moțiunile de cenzură semnate.
Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Indicele include şi un clasament al activităţii parlamentarilor între 2012 şi 6 decembrie 2016 şi pe judeţe.
Conform acestui clasament, primul loc la Cluj este ocupat de senatorul Alexandru Cordoş, fost la PSD, actual candidat al PRU la Senat, care a avut în mandatul precedent 111 iniţiative legislative, 244 luări de cuvânt, 34 de declaraţii politice, 327 de întrebări şi interpelări şi 0 moţiuni semnate, cu un indice al activităţii parlamentare de 150,15.
Pe locul 2 se află fostul senator Alin Tişe, care a părăsit parlamentul în iunie 2016 pentru şefia Consiliului Judeţean Cluj, şi care are 54 de iniţiative legislative, 162 de luări de cuvânt, 81 de declaraţii politice, 324 de întrebări şi interpelări şi 9 moţiuni semnate, cu un indice al activităţii parlamentare de 122,4.
Locul 3 în acest clasament, la mare distanţă de primii doi, este ocupat de parlamentarul PNL paraşutat la Cluj de Crin Antonescu, Radu Zlati, care a avut în cei patru ani de mandat : 116 iniţiative legislative, 108 luări de cuvânt, 69 de declaraţii politice, 17 întrebări şi interpelări şi 14 moţiuni semnate, având un indice al activităţii parlamentare de 79,55.
Pe locul 4, în acest top, îl regăsim pe deputatul PMP Adrian Gurzău, care recent şi-a recunoscut vina într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA. Activitatea sa parlamentară în mandatul ce se încheie este următoarea: 39 de iniţiative legislative, 88 de luări de cuvânt, 84 de declaraţii politice, 166 de întrebări şi interpelări şi 10 moţiuni semnate, având un indice al activităţii parlamentare de 76,4.
În clasamentul activităţii parlamentarilor de Cluj, urmează deputatul ALDE Mircea Irimie, care acum nu mai candidează, cu următoarele cifre: 92 de iniţiative legislative, 72 de luări de cuvânt, 60 de declaraţii politice, 96 de întrebări şi interpelări şi 1 moţiune semnată, având un indice al activităţii parlamentare de 72,1.
Al şaselea parlamentar de Cluj, potrivit acestui indice al activităţii, este senatorul PNL Marius Nicoară, care mai vrea un mandat în camera superioară a parlamentului. Între 2012 şi 2016, Nicoară a adunat 87 de iniţiative legislative, 58 de luări de cuvânt, 50 de declaraţii politice, 75 de întrebări şi interpelări şi 8 moţiuni semnate, având un indice al activităţii parlamentare de 62,65.
Pe locul 7 se clasează deputatul UDMR Mate Andras Levente, care nu mai candidează nici el şi care a acumulat în mandatul care se încheie 65 de iniţiative legislative, 145 de luări de cuvânt, 0 declaraţii politice, 20 de întrebări şi interpelări şi 1 moţiune semnată, având un indice al activităţii parlamentare de 58,85.
Urmează apoi pe locul 8 un parlamentar de la PSD, deputatul Cornel Itu, cu 84 de iniţiative legislative, 72 de luări de cuvânt, 45 de declaraţii politice, 43 de întrebări şi interpelări şi 1 moţiune semnată, având un indice al activităţii parlamentare de 58,75.
Celălalt mare partid, PNL, are un reprezentant pe locul 9 în acest top, deputatul Adrian Oros. Liberalul a contabilizat în cei patru ani de mandat 123 de iniţiative legislative, 36 de luări de cuvânt, 23 de declaraţii politice, 38 de întrebări şi interpelări şi 14 moţiuni semnate, având un indice al activităţii parlamentare de 57,6.
Al 10-lea parlamentar de Cluj în clasamentul activităţii în forul legislativ este deputatul ALDE Ioan Moldovan, care nu mai candidează în aceste alegeri. Cifrele sale sunt: 71 de iniţiative legislative, 69 de luări de cuvânt, 49 de declaraţii politice, 53 de întrebări şi interpelări şi 1 moţiune semnată, având un indice al activităţii parlamentare de 56,4.
Urmează deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu, cu 46 de iniţiative legislative, 130 de luări de cuvânt, 6 declaraţii politice, 31 de întrebări şi interpelări şi 4 moţiuni semnate, având un indice al activităţii parlamentare de 52,55.
Ultimele 3 locuri în acest top sunt ocupate, în ordine, de Aurelia Cristea de la PSD, cu 71 de iniţiative legislative, 48 de luări de cuvânt, 32 declaraţii politice, 61 de întrebări şi interpelări, 2 moţiuni semnate şi un indice al activităţii parlamentare de 49,05, de Elena Uioreanu, deputat PNL, cu cu 101 iniţiative legislative, 30 de luări de cuvânt, 27 de declaraţii politice, 16 întrebări şi interpelări, 13 moţiuni semnate şi un indice al activităţii parlamentare de 46,9 şi de senatorul UDMR Laszlo Attila, care se află din nou pe un loc eligibil şi care în ultimii 4 ani a însumat 43 de iniţiative legislative, 12 luări de cuvânt, 0 declaraţii politice, 2 întrebări şi interpelări şi 0 moţiuni semnate şi un indice al activităţii parlamentare de 16,2.
IAP este o completare la monitorizarea activității parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici Publice (IPP) din anul 2005 până în prezent, în „Raportul de monitorizare: oglinda activității parlamentarilor". IAP atașează fotografiei statistice publicate de IPP și analiza activității grupurilor parlamentare și a parlamentarilor în mod individual.
Indicele agregat al Activității Parlamentare a fost realizat de Ana-Maria Ungheanu, absolventă a Masteratului de Relații Internaționale din cadrul Facultății de Științe Politice, Universitatea din București.
„Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în calcul prezența parlamentarilor la ședințele de Plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro) și al Senatului (www.senat.ro) la începutul lunii decembrie 2016", precizează autoarea studiului.
