UDMR: Totul pentru Transilvania, strâns uniţi în jurul penalilor

La asta s-ar rezuma principalele mesaje emise de majoritatea vorbitorilor la mitingul de lansare a campaniei electorale a UDMR, desfăşurat la Sala Sporturilor „Horea Demian”.

„Transilvania e viitorul" este sloganul electoral pe care îl va folosi UDMR în apropiata campanie electorală şi, sub egida lui, cei mai importanţi vorbitori la evenimentul desfăşurat în Sala Sporturilor au încercat să explice inclusiv controversatele mesaje „Salvăm Clujul (Oradea) de Bucureşti", cerând capitalei României să lase banii produşi în Ardeal ardelenilor şi să-i lase pe aceştia din urmă să-şi gestioneze regiunea aşa cum doresc. „Clujul, Oradea, Baia Mare trebuie salvate de Bucureşti, pentru că în ultimele decenii Bucureştiul a creat mult mai multe probleme decât a rezolvat", a spus primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.

Subiectul a fost atacat frontal chiar de fostul lider al UDMR Marko Bela. După ce a prezentat o Transilvanie idilică, în care poţi merge pe autostradă de la Braşov la Vama Borş şi de la Târgu Mureş la Cluj-Napoca, în care trenurile circulă cu 200 km/h, iar maghiarii îşi pot înfiinţa câte şcoli vor în limba lor, Marko e revenit la realitate. „Ce bine ar fi dacă Bucureştiul s-ar ocupa de noi, dacă şi-ar ţine promisiunile şi ar construi autostrăzi, ar renova calea ferată, care e neschimbată din secolul XIX, şi nu ne-ar mai interzice să deschidem şcoli în limba maghiară. Dar mai bine lăsaţi-ne să ne facem treaba. Dacă plătim impozite şi taxe, nu vă mai băgaţi în ciorba noastră, daţi-ne banii noştri şi vom construi un Ardeal în care să ne placă să locuim. Lăsaţi-ne să ne rezolvăm singuri problemele noastre", a spus Marko.

Fostul şef al UDMR a lansat chiar o idee trăznită. „Am inventat un guvern tehnocrat. Dacă tot avem idei originale, de ce să nu facem un guvern 100% UDMR? Sigur am face o Românie mai puternică şi o Transilvanie mai puternică", a spus Marko. El a mai vorbit de un avantaj al unui guvern cu tulipanul în frunte şi anume faptul că Uniunea n-ar mai putea fi acuzată că vrea ruperea Ţinutului Secuiesc de România. „Ar însemna să ne tăiem singuri craca de sub picioare", a spus Marko.

Cel mai vehement partizan al „salvării" ardelenilor de Bucureşti a fost primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad. „Clujul, Oradea, Baia Mare trebuie salvate de Bucureşti, pentru că în ultimele decenii Bucureştiul a creat mult mai multe probleme decât a rezolvat. Bucureştiul nu e un loc foarte plăcut, ştiu foarte bine, pentru că sunt obligat să fac multe drumuri la Bucureşti. Clujul, Oradea, Târgu-Mureş, Călata sunt locuri mult mai plăcute. Aş veni la un parlament regional cu mult mai multă plăcere, chiar dacă de la Sfântu Gheorghe drumul e mai lung până la Cluj decât până la Bucureşti. Nu realitatea din Transilvania trebuie adaptată la Constituţia făcută la Bucureşti, ci Constituţia trebuie adaptată la realitatea din Transilvania. Vrem condiţii să devenim o comunitate mai prosperă, mai puternică, fără prefecturi. N-avem nevoie de prefecturi (prefecţii sunt reprezentanţii guvernului în teritoriu - n.red.)", a clamat Antal.

În ce-l priveşte, actualul lider al UDMR, Kelemen Hunor, a apăsat pedala unui mesaj reluat de mai mulţi vorbitori, respectarea drepturilor promise minorităţii maghiare în 1918. „Se apropie 2018, momentul când se vor aniversa 100 de ani de la Marea Unire. Nu ne este indiferent în ce stare sufletească vom ajunge noi să fim martori la acele aniversări. S-au făcut promisiuni acolo, s-au scurs 100 de ani, sunt patru generaţii. Acel moment, 1918, a însemnat o înfrângere pentru noi, să fie clar acest lucru. Nu poţi uita durerea cauzată de această înfrângere, nu poţi să treci peste durerea aia. Dar, aşa cum au trecut alţii peste acele momente dificile, putem jeli, dar acest lucru trebuie, la un moment dat, să se încheie, trebuie să continuăm cu munca.

Nimeni nu ne poate cere să sărbătorim un eveniment care ne-a împins într-o existenţă de membri ai unei comunităţi minoritare. Putem respecta suveranitatea acestei ţări, putem respecta comunitatea majoritară dacă aceasta, prin liderii săi politici, va putea şi va ţine cont de promisiunile făcute în 1918 la Alba Iulia. Acolo s-a vorbit, în acea Rezoluţie, despre egalitate în drepturi, în privinţa învăţământului, administraţiei publice, egalitate în drepturi faţa instanţelor şi folosirea limbii materne. Noi nu dorim altceva decât ca acele promisiuni să fie asumate de orice putere şi de orice guvern în această ţară. Există o tendinţă de asimilare a minorităţii maghiare, a minorităţilor din această ţară, dar există un vis al nostru, ca maghiarii din România să fie recunoscuţi ca factori constituanţi ai ţării", a spus preşedintele UDMR.

Cel mai rezonabil vorbitor pe acest subiect a fost ex-ministrul Sănătăţii Cseke Attila. „Vrem un Ardeal în care să circulăm normal. Nu vrem maşini care se conduc singure, TGV sau alte trăznăi, vrem să circulăm normal. Vom sprijini orice guvern, indiferent de culoarea politică, dacă îşi va lua un angajament ferm că va face cele două autostrăzi, Transilvania Nord şi Transilvania Sud şi vor reabilita linia ferată. Pe vremea dictaturii lui Ceauşescu, făceam drumul cu trenul mai repede decât acum. În Ungaria sunt de două ori mai mulţi călători pe căile ferate decât în România, deşi n-are nici jumătate din populaţia României. Suntem recordmeni mondiali la făcut proiecte şi probabil recordmeni mondiali şi la proiecte neimplementate. Autostrăzile nu se fac pe hârtie, domnilor, se fac pe teren, cu asfalt. Fără posibilitatea deplasării normale nu putem avea nici o viaţă decentă, nici dezvoltare economică", a afirmat Cseke.

Dar manifestarea UDMR a mai avut o temă care a revenit în discursul mai multor vorbitori - prigoana la care ar fi supuşi membrii Uniunii, iar ca exemple de victime „nevinovate" au fost aduse numele majorităţii membrilor UDMR care au avut sau mai au încă probleme cu justiţia: viceprimarul Clujului Horvath Anna, cercetată sub control judiciar pentru fapte de corupţie, primarii din Secuime, Raduly Robert şi Antal Arpad sau preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, toţi aflaţi în situaţii similare, fostul ministru clujean Nagy Zsolt, care execută o pedeapsă de patru ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice, sau fugarul Marko Attila, dat în urmărire prin Interpol. Toate aceste nume au fost evocate de mai mulţi vorbitori ca aparţinând unor veritabili martiri ai cauzei, jertfe pe altarul slujirii comunităţii maghiare, sfinţi în iconografia udemeristă.

Horvath Anna, care şi-a asumat calitatea de gazdă şi a deschis manifestarea, a fost, de altfel, singura aclamată zeci de secunde de toată sala ridicată în picioare. Cea despre care prezentatorii au afirmat că ar fi supranumită „Anaconda" în primăria clujeană „pentru că îi vânează pe cei care nu-şi fac treaba", a avut un veritabil discurs de război. A spus că UDMR merge pe un teren minat, că luptă în tranşee. „Suntem atacaţi din toate părţile şi intimidaţi, nu trebuie să cedăm", a spus Horvath.

Din nou, cel mai vehement avocat al său şi al celorlalţi penali din UDMR a fost Kelemen Hunor. „Doamnei Horvath Anna poate că i s-a interzis să-şi exercite mandatul de viceprimar, dar asta nu schimbă nimic, ea rămâne, în continuare, liderul comunităţii maghiare din Cluj, În ultimii ani asistăm la foarte multe atacuri şi acuzaţii nefondate la adresa membrilor comunităţii noastre, Horvath Anna, Borboly Csaba, Raduly Robert, Antal Arpad, Marko Attila, Nagy Zsolt. Dar aceste acuzaţii nefondate, învinuiri, hărţuiri ne întăresc şi mai mult, vom continua lupta noastră. Interesele noastre sunt lezate fără motiv şi, din păcate, instrumentele politice şi-au pierdut puterea", s-a plâns Kelemen.