„Un candidat se pregăteşte în 2, 3 sau 4 ani, nu peste noapte". Minusurile campaniei electorale ANALIZĂ

„Legea, atât în povestea cu limitarea afişajului cât şi în stabilirea unui singur tur pentru alegerea primarilor creează dezechilibre majore între competitori. Notorietatea celor aflaţi în funcţie le creează un ascendent, e destul de greu să fie contracandidaţi cu succes în aceste condiţii", este de părere Ioan Hosu, doctor în sociologie şi director al Departamentului de Comunicare la Facultatea de Ştiinţe Politice a UBB.

De altfel sociologul clujean crede că aceste reglementări legislative nu vor avea viaţă lungă. „Eu sunt convins că pentru alegerile viitoare se va reveni la alegerea primarilor în două tururi, avem multe exemple, când ocupanţii locului doi la prezidenţiale, cum ar fi Traian Băsescu în 2004 şi Klaus Iohannis în 2014, sau la primărie, Emil Boc, în 2004, au câştigat în turul doi. Actualele reglementări s-ar putea să-i demobilizeze pe ceilalţi candidaţi, dar şi electoratul", a spus Ioan Hosu.

Sociologul Ioan Hosu consideră deasemenea că partidele au făcut greşeli mari în perioada premergătoare alegerilor. „Campania de la Cluj nu este una foarte dinamică, oamenii ar vrea să vadă mai multe dezbateri publice, poate că ea se va accelera măcar în a doua parte, dar asta nu va aduce schimbări spectaculoase în clasamentul final. Sondajele arată un candidat foarte bine plasat şi un pluton de urmăritori, fiecare încercând să scoată un scor cât mai bun. În perioada de precampanie, partidele au făcut greşeli în a schimba candidaţii pe ultima sută de metri. Partidele nu înţeleg că un candidat în pregăteşte în 2, 3, 4 ani, nu poţi să inventezi peste noapte un nume şi să spui acesta e alesul. Sunt soluţii de avarie care de cele mai multe ori nu dau rezultate. Comunicarea politică trebuie să fie una permanentă, în primul rând în media, care nu este utilizată aşa cum ar trebui, atât cea din on line cât şi cea off line", a mai declarat profesorul clujean.

O campanie electorală destul de ştearsă vede şi Radu Albu Comănescu, cadru didactiv universitar la Facultatea de Studii Europene a UBB, care afirmă că mesajele acestei campanii electorale nu ajung la foarte mulţi clujeni. „Ţinând cont de noua legislaţie, care stabileşte un buget maxim pentru un candidat şi limitări în afişajul electoral, constatăm o diminuare a intensităţii campaniei electorale aşa cum o cunoşteam înainte. Observăm o mutare a campaniei pe internet, unde există chiar schimbări de opţiuni la unii candidaţi, de la fotoliul de primar către consiliul local. De câteva cicluri electorale, vreo 50 % dintre clujeni nu mai votează, ori această campanie dusă mai mult pe internet este vizibilă în primul rând pentru tineri, care oricum nu prea merg la vot, dar o mare masă electorală, cuprinsă între 40 şi 60 de ani, nu este atinsă de această campanie. Şi atunci aceşti oameni votează după alte repere, în primul rând după ce văd că se întâmplă în oraş sau după cum li se par cei care candidează. Oamenii tind să aleagă omul, nu programul", a spus Radu Albu Comănescu.

Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local Cluj spune că formaţiunea civică pe care o conduce nu s-a implicat în campania electorală pentru alegerile locale, pentru că la alte runde de alegeri unele idei ale civicilor au fost fluturate în stânga şi în dreapta de candidaţi, dar după ce au câştigat au uitat de ele. Despre campania de până acum , Iosif Pop crede că este lipsită de substanţă: „Deocamdată văd doar nişte enunţuri de idei, fără nici un suport, cam acesta este standardul. Nu-i întreabă nimeni cu ce bani fac ce promit, cât o să coste, au oameni care să pună în practică aceste idei. Un oraş nu se poate dezvolta după viziunea unui primar, ci după nevoile cetăţenilor. Dacă am avea un city-manager neimplicat politic am avea o continuitate în aplicarea proiectelor importante pentru clujeni".

Un alt analist chestionat de ZIUA de CLUJ pe tema campaniei electorale a fost cunoscutul auditor financiar Emil Culda. „Observăm o prezenţă mai palidă în viaţa cotidiană, asta şi în lumina noilor reglementări, menite să limiteze afluxul mare de reclamă electorală pentru cei cu bani mulţi. Aceste reglementări sunt binevenite, dacă ne gândim că în campaniile trecute afişajul era peste tot în oraş şi ne întrebam de unde au atâţia bani. Pe de altă parte, atmosfera de campanie de la Cluj nu mi se pare schimbată, este o continuare a unei „tradiţii" care nu cred să ducă la ceva foarte bun pentru oraş. Singura figură aparte este Buzoianu, eu îl văd că vine dintr-un mediu pragmatic, este independent material şi poate să facă mai mult decât cei care au luat leafă de la stat toată viaţa. Pe ceilalţi,  în afara "podiumului", după unele sondaje, nu prea îi cunosc ca să pot să vorbesc despre ei", a declarat Emil Culda.