Un clujean, pe lista "colegilor cu dosare penale", publicată de un membru ALDE

"În urmă cu o lună, am intrat în conflict cu preşedintele Tăriceanu pentru că am avut curajul să susţin în mod că în ALDE trebuie aplicate măsuri interne de renunţare la balastul reprezentat de politicienii penali, astfel încât partidul să aducă în politică propriul exemplu de urmat spre a oferi României un parlament curat, format din oameni care nu urmăresc accederea într-o funcţie de senator sau deputat pentru a beneficia de imunitatea parlamentară atât de necesară punerii la adăpost de justiţie", susţine senatorul Vasile Nistor în scrisoarea deschisă adresată membrilor ALDE.

"Fiindcă vorbim de listele pentru Parlament, (...) încă se lucrează la stabilirea candidaţilor în teritoriu conform anumitor criterii care contravin unei condiţii stipulate în protocolul de fuziune PC - PLR, conform căreia parlamentarii aflaţi în exerciţiu la data semnării documentului au drept de preemţiune asupra funcţiilor de senator sau deputat", mai spune Nistor.

"O astfel de clauză din protocol ar fi fost respectată de orice lider de partid cu onoare şi calitate politică. Nu este cazul în ceea ce îl priveşte pe Călin Popescu Tăriceanu, cel care şi-a demonstrat lipsa vocaţiei de om politic în vizitele electorale din teritoriu, acolo unde toţi candidaţii lansaţi de domnia sa pentru alegerile locale au obţinut un scor de maxim 3% în opţiunile de vot (Timiş, Cluj, Iaşi şi câteva oraşe mari din ţară)", a precizat senatorul ALDE.

"Imaginea de azi a ALDE reprezintă desăvârşirea operei preşedintelui Tăriceanu - un partid al penalilor, grupare privită cu reticenţă de opinia publică, aflată la periferia scenei politice şi care are ca unică platformă - program pentru România lupta împotriva justiţiei şi statului de drept", dezvăluie Vasile Nistor.

Senatorul ALDE s-a declarat "onorat că, după o carieră politică în care am fost membru fondator şi vicepreşedinte timp de 5 ani al celei mai importante formaţiuni din România la acea vreme, 4 ani vicepreşedinte al Senatului şi copreşedinte executiv naţional, cu siguranţă voi fi exclus din rândurile ALDE pentru delict de opinie".

Potrivit aceastuia, este vorba de "o acţiune coordonată de unii colegi cu dosare penale, asemeni următorilor:
- Călin Popescu Tăriceanu (copreşedinte ALDE, preşedinte al Senatului României) - trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, audiat de DNA ca martor într-un dosar de corupţie.
- Cătălin Harnagea (copreşedinte ALDE Sector 3, copreşedinte ALDE Vâlcea) - cercetat pentru fapte de corupţie în dosarul Microsoft.
- Varujan Vosganian (senator ALDE) - scăpat de colegii din Senat de urmărirea penală pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi delapidare.
- Daniel Chiţoiu (deputat, fost Secretar General ALDE) - scutit prin votul parlamentarilor de urmărirea penală în dosarul „ASF.
- Ovidiu Silaghi (deputat ALDE) - urmărit penal în 5 dosare.
- Eugen Durbacă (senator, vicepreşedinte ALDE, preşedinte ALDE Galaţi) - cercetat de procurori într-un dosar vizând săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.
- Dorinel Ursărescu (deputat ALDE) - condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii şi cercetat de DNA într-un nou dosar.
- Adrian Ştef (preşedinte CJ Satu Mare, preşedinte ALDE Satu Mare) - acuzat de ANI de conflict de interese penal.
- Steluţa Cătăniciu (deputat ALDE, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor) - acuzată de ANI de conflict de interese administrativ.
- Cristian David (fost ministru al Internelor, responsabil cu organizarea evenimentelor în cadrul ALDE) - trimis în judecată pentru că ar fi primit mită 500.000 de euro.
- Dian Popescu (senator ALDE) - condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
- Christian Gigi Chiru (senator ALDE) - condamnat în primă instanță la șase luni închisoare cu suspendare pentru mită electorală în alegerile locale din 2012 şi urmărit penal în alt dosar, pentru luare de mită (1,5 milioane de euro) şi spălare de bani.
- Mircea Moloţ (preşedintele ALDE Hunedoara, fost președinte al Consiliului Județean Hunedoara) - urmărit penal pentru trafic de influenţă, luare de mită, folosirea influenţei, instigare la spălare de bani, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.
- Ion Ariton (senator ALDE, preşedintele ALDE Sibiu, fost ministru al economiei) - cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul "Gala Bute", cercetat în 2002 pentru neglijenţă în serviciu şi fals intelectual.
- Aristotel Căncescu (preşedinte ALDE Braşov, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov) - trimis în judecată pentru de abuz în serviciu, luare de mită, spălare de bani, trafic de influență și instigare la tentativă de abuz în serviciu.
- Octavian Marius Popa (deputat ALDE, vicepreşedinte al Biroului Politic Central al ALDE) - „coleg de dosar" cu preşedintele Tăriceanu, audiat ca martor în dosarul de corupţie al fostului viceguvernator, Bogdan Olteanu.
- Scarlat Iriza (deputat ALDE) - personaj controversat, pe care presa îl descrie ca fiind plin de bani şi de dosare penale întocmite în urma implicării în mai multe privatizări frauduloase.
- Andrei Voloşevici (senator ALDE, fost primar al Ploieştiului) - trimis în judecată pentru abuz în serviciu și două fapte de trafic de influență.
- Tudor Pendiuc (fost primar al Piteştiului, anunţat ca şi candidat ALDE la Senat) - trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
- Mihăiţă Calimente (deputat ALDE, preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SIE) - acuzat de ANI de conflict de interese.
- Ioan Lazăr (preşedinte ALDE Alba) - cercetat penal pentru implicare în activităţi de trafic de persoane în dosarul „Prostituate pentru VIP-uri".
- Ionică Anuţoiu (lider ALDE Braşov, vicepreşedinte naţional ALDE) - condamnat în 2007 pentru lovituri cauzatoare de moarte, cercetat, în prezent, pentru fraude bancare".

Pe lista prezentată de Vasile Nistor se află şi deputatul clujean Steluţa Cătăniciu, în dreptul căreia senatorul a notat: "Steluţa Cătăniciu (deputat ALDE, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor) - acuzată de ANI de conflict de interese administrativ".

Cu precizarea că, în cazul Steluţei Cătăniciu, nu e vorba de dosar penal, cum susţine colegul ei de partid, ci de unul care vizează un conflict de interese, există în acest caz o sentinţă judecătorească definitivă care îi interzice acesteia să mai ocupe vreo funcţie eligibilă timp de trei ani de la încheierea actualului mandat de deputat. Steluţa Cătăniciu a contestat mereu verdictul ANI şi a suţinut că nimic nu o poate opri să candideze:

„La mine nu se aplică acea interdicţie. Nu se aplică o asemenea interdicţie în cazul în care nu ţi-ai pierdut mandatul în curs. Nu tot ce spune ANI e real, ei trec acolo la grămadă. A existat decizia 418/2014 a Curţii Constituţionale (CCR), care vorbeşte exact despre interedicţiile aplicate consilierilor locali. La mine nu se aplică pentru că a fost un conflict de interese administrativ, era abatere disciplinară. Şi dacă se aplica, termenul a trecut, au trecut cei trei ani de la încheierea mandatului de consilier local 2008-2012 în care a avut loc conflictul de interese. Dacă era aşa, eu ar fi trebuit să plec din Parlamentul României, or nu s-a întâmplat asta", a spus Cătăniciu pentru Ziua de Cluj.