Va mai fi loc pentru tehnocraţi în viitorul guvern?

Un an de guvernare tehnocrată pare să fi fost de ajuns. Opinia cvasi-unanimă este că România are nevoie de un executiv asumat şi susţinut politic. Totuşi, aproape toate guvernele post-decembriste au avut portofolii alocate unor specialişti fără coloratură politică

Prima experienţă 100% tehnocrată la guvernarea României se apropie de sfârşit. Deşi înaintea lui Cioloş au mai existat patru şefi de guvern fără aparteneţă politică la momentul învestirii, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Mugur Isărescu şi Mihai Răzvan Ungureanu, toţi aceştia au condus cabinete compuse preponderent din oameni cu carnet de partid, guverne asumate politic fie de un partid, cum a fost PDSR în cazul lui Văcăroiu, sau PDL în cazul lui Ungureanu, fie de o coaliţie politică, cum a fost CDR în cazul guvernului Ungureanu, fie a fost un guvern de uniune naţională, cu miniştri aparţinând tuturor formaţiunilor parlamentare, cum a fost cabinetul condus de Stolojan.

Fie că au apreciat, fie că au contestat prima guvernarea complet tehnocrată, aproape unanim politicienii şi analiştii au ajuns la concluzia că România are nevoie de o guvernare asumată explicit de o formaţiune sau o coaliţie de formaţiuni politice. Desemnat premieriabil al PNL şi USR, Dacian Cioloş a spus că, dacă îşi va prelungi şederea la palatul Victoria şi după 11 decembrie, va include în viitorul cabinet politic şi câţiva miniştri tehnocraţi. Părerile reprezentanţilor principalelor formaţiuni politice clujene sunt extrem de împărţite privind rezervarea unor portofolii pentru eventuali specialişti fără carnet de partid în viitoarea echipă guvernamentală.

Preşedintele PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda, susţine că profesionalismul ar fi înainte de toate. „Orice discuţie despre componenţa unui guvern nu se poate face decât după alegeri, dar cel mai important pentru un ministru este să fie o persoană competentă, care să cunoască toate secretele ministerului pe care îl are de condus, indiferent că e tehnocrat sau om politic. Putem discuta despre miniştri tehnocraţi în guverne politice, pentru că am mai avut, de exemplu la Justiţie, dar repet, trebuie să fie în primul rând profesionişti", a opinat Buda.

Pe de altă parte, conducătorul interimar al PSD Cluj, Horia Nasra, este adeptul unui cabinet eminamente politic. „Democraţia înseamnă şi partide politice şi concursul electoral dintre acestea. Din punctul meu de vedere, corect democratic este ca politicienii să-şi asume guvernarea, pentru că democraţie fără politică nu există. Că e bună sau rea, politica e o componentă a democraţiei", a susţinut Nasra.

Opinia sa e împărtăşită şi de liderul UDMR Cluj, Csoma Botond. „Guvernarea, în totalitatea ei, trebuie asumată politic, nu cred într-un amalgam de politicieni cu aşa-zişi tehnocraţi. Asta nu înseamnă că nu e nevoie de specialişti în ministere, dar aceştia trebuie să ocupe funcţiile subordonate ministrului", a apreciat Csoma.

Previzibil, la polul opus se situează şeful USR Cluj, Elek Levente. „Personal, nu ţin neapărat la un guvern politic, mă interesează ca miniştri să fie profesionişti, cred că ar fi mai bine aşa. Aşa, la o privire rapidă, la Ministerul de Externe nu văd de ce nu poate fi un om politic, dar unde e nevoie de specialişti e mai bine să avem miniştri tehnocraţi. Pot fi şi oameni politici, dar să fie pregătiţi din toate punctele de vedere", a afirmat Elek.

În schimb, nici preşedintele interimar al PMP Cluj, Rareş Rusu, nu vrea să audă de miniştri tehnocraţi în viitorul cabinet. „Guvernul, până la urmă, e expresia voinţei alegătorilor, exprimată prin vot. Apoi, orice guvern trece prin votul parlamentului, care e eminamente politic. Soluţiile tehnocrate funcţionează temporar în situaţii de criză, iar guvernul Cioloş nici măcar n-a fost tehnocrat, a fost guvernul PNL al lui Iohannis, cu miniştri «tehnocraţi» care acum candidează pentru PNL sau USR. Ca să mă exprim elegant, la această oră nu văd o soluţie tehnocrată pentru vreun portofoliu guvernamental", a spus Rusu.

La mijloc se află co-preşedintele ALDE Cluj, deputatul Mircea Irimie. „Întotdeauna au existat asemena guverne politice, dar care au avut şi unii miniştri tehnocraţi. Nu e un lucru rău, e o dovadă de maturitate politică să aduci un profesionist din afara partidului pe un post de ministru şi m-aş gândi la protofoliul Fondurilor Europene sau la cel al Infrastructurii. Viitorul guvern poate avea o deschidere faţă de câţiva tehnocraţi, dar care să aibă răspundere faţă de factorul politic.

Ăştia de acuma n-au nicio răspundere, nu vreau să mai reiau povestea cu «guvernul zero», dar ei spun acum că aşa a fost soarta, condiţiile climaterice, or, ca ministru, trebuie să răspunzi în faţa cuiva. Nu-ţi faci treaba, ai zburat. Pe de altă parte cred că n-ar fi o idee rea să avem un guvern de uniune naţională, la care să participe toate partidele parlamentare, să ajungem la un consens, nu de alta, dar până în 2020 avem la dispoziţie 40 de miliarde de euro fonduri europene şi, dacă vom avea din nou disensiuni şi nu vom punem toţi umărul, vom fi iar incapabili să absorbim aceşti bani de care avem nevoie ca de aer", a afirmat Irimie.

Din 1990 încoace au existat destul de mulţi miniştri fără carnet de partid la momentul învestirii în funcţie în aproape toate guvernele politice. Printre cei mai cunoscuţi foşti miniştri „tehnocraţi" îi amintim pe Ludovic Spiess, ministru al Culturii în guvernul Stolojan, Marin Sorescu, ministru al Culturii în guvernul Văcăroiu, Andrei Pleşu, ministru de Externe şi Ion Caramitru, ministru al Culturii, ambii în cabinetele Ciorbea şi Vasile, clujeanul Andrei Marga, ministrul Învăţământului în cabinetul Ciorbea, Monica Macovei, ministru al Justiţiei în guvernul Tăriceanu, Cătălin Predoiu, ministru al Justiţiei în cabinetele Tăriceanu şi Boc, Dacian Cioloş, ministru al Agriculturii în cabinetul Tăriceanu, Mona Pivniceru, ministru al Justiţiei în guvernul Ponta sau Raed Arafat, ministru al Sănătăţii în acelaşi cabinet Ponta.