Dâncu: „Opriți politizarea și promovarea imposturii adăpostită la umbra carnetului de partid!”

Senatorul de Cluj a reacționat după ce guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, ca prefecţii şi subprefecţii să redevină demnitari numiţi politic.

Într-o postare pe rețelele de socializare, sociologul Vasile Dâncu critică formațiunile politice aflate la guvernare (PNL - USR-PLUS - UDMR) după decizia lor de a numi politic prefecții și subprefecții. Senatorul social-democrat acuză că se pot numi persoane fără experiență în funcția de prefect, vârsta, de asemenea nu mai este un criteriu, iar cel mai grav este că prefecții pot fi și „foști lucrători ai securității ceaușiste”.

„Deprofesionalizarea și repolitizarea funcției publice
- Moto 1: „Mergi la vot pentru depolitizarea instituțiilor!”, USR, campania electorală pentru parlamentare, noiembrie, 2020
- Moto 2: „Ciocu' mic, acum noi suntem la putere!” , Anca Constantinescu (fostul PDL), 2004

Vorbărie goală și demagogie

În cele mai recente campanii electorale, partidele coaliției de guvernare au bătut moneda pe câteva idei fixe, una fiind depolitizarea administrației. În toate formele și variantele, această promisiune era nelipsită din reteța de comunicare politică. Foarte rapid, în locul depolitizării școlii, promise de USR în toate mesajele electorale, a venit schimbarea abuzivă a directorilor de școli, prin găselnița interimatului până la concurs. După modelul excluderii persoanelor competente care au ocupat, prin concurs, un post și înlocuirii acestora cu politruci, incompetenți și profitori, așa cum s-a întâmplat în celebrul caz de la Apele Române din Târgu-Mureș, așa se întâmplă acum și cu directorii de spitale și, mai nou, și cu prefecții.

În 21 mai 2018, la Comisia specială pentru elaborarea Codului Administrativ care a decis ca prefecţii şi subprefecţii să fie demnitari publici şi nu înalţi funcţionari publici, cum a decis acum guvernul, PNL si USR au comentat fulminant. Reprezentanţii PNL şi USR, Victor Paul Dobre și Florina Presadă, au susţinut că prefectul trebuie să rămână înalt funcţionar public. ”Un prefect numit politic va avea oare curajul să se îndrepte, de exemplu, împotriva doamnei Gabriela Firea? Ce prefect va avea curajul, dacă el este numit politic, împotriva propriilor primari? Deprofesionalizăm funcţia prefectului”, a spus Florina Presadă, iar Victor Paul Dobre a susţinut, printr-o retorică abundentă, că ”prefectul trebuie să rămână apolitic.”

Politizarea este bună când dreapta vine la putere

Nu transformarea funcției prefectului în demnitar public este cea mai mare problemă, deoarece acest fapt pune capăt unei ipocrizii care îi face, peste noapte, pe oamenii politici înalți functionari publici, ci altă ipocrizie: PNL și USR, ani de zile, au acuzat și au demonizat PSD că politizează administrația publică, că este un partid-stat, iar acum guvernul PNL-USR-UDMR penelizează, userizează și maghiarizează administrația publică așa cum nimeni nu a mai făcut-o vreodată.

Este adevărat, prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, dar nu trebuie să fie numit politic. Există deja la nivel local o reprezentare politică prin consiliul județean și prin alegerea directă a șefului acestuia, prin consiliile locale și prin primari. Ei sunt aleși politic, iar prefectul trebuie să fie o contrapondere, o garanție a respectării legii. E și motivul pentru care prefectul este autorizat să atace în contencios administrativ un act al consiliului județean, local sau al primarului, dacă se încalcă legea.

El nu poate fi garantul respectării legii dacă va fi partizan politic. Va fi tentat să atace primarii opoziției și să schimbe, prin presiuni politice, rezultatul votului cetățenilor, prin încurajarea traseismului politic. Un prefect politic nu poate fi echidistant și nu poate fi un profesionist desăvârșit în îndeplinirea atribuțiilor sale. Succesul gestionării situațiilor de urgență din ultimii ani s-a datorat în mare măsură și faptului că prefecții au fost adevărați profesioniști, oameni care au pus în practică proceduri și care au fost dedicați comunității. Prefectul politic va fi dedicat în primul rând partidului, nu cetățenilor.

Încălcarea Constituției

Marele pericol din ordonanța de urgență a guvernului este acela că au fost eliminate o serie de criterii de numire a prefecților și subprefecților. Experiența nu mai este relevantă, ceea ce este o premisă de inadecvare din start. Putem avea prefecți perfect incompetenți, din moment ce nici studiile aprofundate în administrația publică nu mai sunt solicitate.

Un lucru la fel de grav este că ordonanța guvernului Cîțu este neconstituțională. Prin modificarea Codului Administrativ prin ordonanță de urgență, conform articolului 115 din Constituția României, guvernul trebuia să facă dovada că ne aflăm într-o situație excepțională, iar această reglementare nu poate fi amânată. Niciun paragraf din preambulul ordonanței nu demostrează că ar exista consecințe negative majore dacă nu am urgenta această reglementare.

Nu mai puteau aștepta politrucii și sinecuriștii câteva luni pentru ca să se facă o modificare a Codului pe cale legislativă normală? Articolul 116 din Constituție arată, de asemenea, că ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului. O altă încălcare flagrantă pe care Curtea Constituțională a României ar putea să o taxeze, într-o țară normală și cu adevărat democratică.

Deprofesionalizarea funcției publice și domnia sinecurii. Liber la securiștii din vremea dictaturii

Este evident că prin actualele modificări, guvernul Cîțu nu vede în funcția de prefect decât o sinecură pentru clienții politici, un instrument pentru promovarea obedienței și mediocrității, o pervertire a prezervării legalității în administrația publică. Când eram ministru în guvernul care a pregătit aderarea României la UE, depolitizarea administrației și a funcțiilor publice, inclusiv a celei de prefect, a fost una din condiționalitățile cheie pentru ca țara noastră să fie acceptată.

Am renunțat cumva la calitatea de membru al UE pentru a ne permite să călcăm, pur și simplu în picioare, ceea ce la un moment dat era considerat inviolabil? Pentru ajutorarea sinecuriștilor care nu-și găsesc locuri de muncă singuri, partidele puterii de centru-dreapta au eliminat exigențele cele mai importante pentru ocuparea funcției. Nu mai avem nevoie de prefecți experimentați atâta vreme cât a fost eliminată obligativitatea unei experiențe în specialitatea studiilor de cel puțin șapte ani.

Vârsta nu mai este condiționată, masterul în domeniul administrației publice devine facultativ, deci nu mai este nevoie nici de acesta. Însă cea mai interesantă și ciudată prevedere este eliminarea interdicției de a ocupa funcția de prefect sau subprefect de către foștii lucrători ai securității ceaușiste. După ce atât timp dreapta românească a invocat supraviețuirea securismului ceaușist, dintr-o dată, această condiție dispare.

Ciudat! Să nu mai conteze moștenirea dreptei din primul deceniu de libertate post-comunistă? Opriți politizarea și promovarea imposturii adăpostită la umbra carnetului de partid. Nu mai violați regulile bunei guvernări. Opriți acest cerc vicios al promovării mediocrității cu protecție de partid în detrimentul meritocrației și al efortului autentic”, a scris președintele Consiliului Național al PSD, pe pagina sa de Facebook.