Vasile Dîncu avertizează de la Bruxelles: „Uniunea Europeană trebuie să se adapteze rapid la noile sisteme de război”

Vasile Dîncu avertizează de la Bruxelles: „Uniunea Europeană trebuie să se adapteze rapid la noile sisteme de război”
| Foto: Facebook.com/Vasile Dîncu

Europarlamentarul clujean a atras atenția, în Parlamentul European, asupra necesității ca Uniunea Europeană să se adapteze rapid la noile realități de securitate generate de utilizarea dronelor, a sistemelor autonome și a inteligenței artificiale în conflictele armate.

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii raportului privind dronele și noile sisteme de război, elaborat în cadrul Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE).

Raportul, intitulat „Drones and new systems of warfare – the EU’s need to adapt to be fit for today’s security challenges”, a fost inițiat ca răspuns la transformările profunde ale mediului de securitate european și internațional, accelerate de războiul din Ucraina și de amenințările hibride tot mai frecvente la granițele Uniunii.

Dronele, sistemele autonome, inteligența artificială aplicată în domeniul militar, războiul electronic și amenințările hibride au modificat fundamental raportul dintre cost, viteză și impact în conflictele contemporane. Pragul de acces la violență a scăzut, iar riscul de escaladare rapidă a crescut, inclusiv în afara conflictelor declarate”, a afirmat Vasile Dîncu.

Potrivit europarlamentarului român, aceste evoluții nu mai sunt simple scenarii teoretice pentru Uniunea Europeană, ci realități concrete care scot la iveală limitele abordărilor tradiționale de securitate.

Războiul din Ucraina, incidentele repetate cu drone în proximitatea frontierelor UE și vulnerabilitățile infrastructurilor critice au evidențiat faptul că Uniunea Europeană trebuie să își regândească strategiile de apărare și protecție”, a subliniat Dîncu.

Amendamente pentru reziliență, industrie și control democratic

Vasile Dîncu a arătat că a contribuit la raport cu mai multe amendamente, prin care a propus o abordare integrată a securității europene, structurată pe trei direcții majore: protecția populației civile, autonomia industrială și controlul democratic al noilor tehnologii de război.

„Securitatea nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă militară. Dronele și sistemele autonome pot viza direct infrastructuri civile și comunități. De aceea, este necesară integrarea apărării anti-dronă cu strategii de protecție civilă, avertizare timpurie, instruirea populației și sprijin psihologic pentru comunitățile afectate”, a declarat europarlamentarul PSD.

În ceea ce privește capacitatea industrială, Dîncu a avertizat că Europa nu poate fi sigură fără o bază proprie de producție în domeniul apărării.

„Europa nu poate fi sigură fără o autonomie strategică reală. Amendamentele susțin dezvoltarea de platforme europene comune de drone, hub-uri regionale de producție și fabricarea componentelor critice în interiorul Uniunii Europene”, a precizat acesta.

Un alt punct esențial vizează dimensiunea etică și juridică a utilizării sistemelor autonome.

„Utilizarea acestor tehnologii ridică probleme etice și juridice majore. Dezvoltarea și folosirea lor trebuie să rămână sub control uman semnificativ, cu respectarea strictă a dreptului internațional umanitar și cu un control politic și parlamentar real”, a mai spus Vasile Dîncu.

Miza pentru România

Europarlamentarul a subliniat că raportul are o relevanță directă pentru România, ca stat de frontieră al Uniunii Europene, aflat pe flancul estic și în proximitatea unui conflict militar activ.

Dronele și sistemele autonome pot paraliza o centrală energetică, un port, un nod feroviar sau o rețea de comunicații fără existența unui conflict formal. Aceste riscuri cer investiții coordonate în detectare, apărare anti-dronă, război electronic, securitate cibernetică și protecție civilă”, a avertizat Dîncu.

Totodată, acesta a arătat că România are și o oportunitate economică importantă, în contextul dezvoltării industriei europene de apărare.

România dispune de competențe tehnice, infrastructură industrială care poate fi modernizată și resursă umană calificată. Integrarea reală în lanțurile europene de producție și cercetare înseamnă locuri de muncă stabile, transfer tehnologic și consolidarea economiei”, a afirmat europarlamentarul.

În concluzie, Vasile Dîncu a transmis că adaptarea Uniunii Europene la noile realități de securitate este inevitabilă, însă aceasta trebuie făcută responsabil.

Comenteaza