Vasile Dîncu, mesaj manifest: „Democrația nu poate fi apărată prin eliminarea tuturor riscurilor. Ea supraviețuiește prin gestionarea lor deschisă”

Europarlamentarul clujean este de părere că cel mai puternic scut democratic nu este o reglementare perfectă, ci un cetățean care înțelege, pune întrebări și refuză soluțiile facile la probleme complicate.

Potrivit lui Vasile Dîncu, datele recente arată o creștere a autocenzurii, dar oamenii nu tac pentru că sunt mai convinși de anumite lucruri, ci pentru că le este teamă să mai vorbească.

„Democrația nu înseamnă siguranță totală. Democrația înseamnă riscurile pe care ni le asumăm pentru a rămâne liberi. Acesta este un adevăr incomod pe care l-am înțeles în perioada în care am lucrat, în Parlamentul European, pe dosarul European Democracy Shield și despre care am vorbit săptămâna aceasta, la dezbaterea organizată de colega mea din Bulgaria, eurodeputata Elena Yoncheva.

Trăim într-o Europă în care frica - de dezinformare, de interferențe externe, de haos digital - produce reguli rapide, tot mai multe și tot mai complexe. Paradoxul este că, atunci când regulile devin excesiv de complicate, ele nu întăresc democrația, ci o fragilizează, mai ales în statele cu capacitate instituțională mai redusă.

Democrația nu este un zid. Este un sistem viu, iar prea multe „încuietori” riscă să ne blocheze chiar pe noi în interior. Un alt paradox major este legat de dezinformare: combaterea minciunilor poate ajunge să reducă libertatea de dezbatere. Când eliminarea conținutului devine reflex, apare întrebarea esențială: cine decide ce este fals și ce este acceptabil?

Datele arată o creștere a autocenzurii: oamenii nu tac pentru că sunt mai convinși, ci pentru că le este teamă. Iar o democrație cu un spațiu public tăcut este o democrație slăbită. Am mai atras atenția asupra unui lucru ignorat prea des: măsurăm conținutul, dar nu măsurăm efectele sociale. Platformele raportează postări șterse și conturi suspendate, dar nu cuantificăm frica, oboseala informațională sau retragerea cetățenilor din dezbaterea publică. Fără indicatori sociali - de încredere, de participare, de autocenzură - politicile publice funcționează, practic, în orb”, a afirmat Vasile Dîncu.

Eurodeputatul spune că și intențiile bune pot produce abuzuri, existând deja cazuri în care legislația anti-dezinformare a afectat jurnaliști sau critici legitimi, inclusiv în democrații consolidate.

„Atunci când puterea este delegată platformelor fără garanții clare și mecanisme de apel, controlul democratic se diluează, iar drepturile cetățenilor devin neclare. Am vorbit și despre teama legată de inteligența artificială. IA nu este actorul moral. Oamenii sunt - ei care o proiectează, o controlează și o folosesc. Altfel spus, problema reală nu este tehnologia în sine, ci modul și scopurile în care noi oamenii o folosim.

Regulile bazate pe panică blochează inovarea și învățarea, însă regulile bazate pe claritate îmbunătățesc responsabilitatea. De aceea, cred că avem nevoie de:
• reguli clare, scrise pentru cetățeni, și proceduri rapide de intervenție;
• separarea fermă între securitate, reglementare și educație - acestea nu trebuie amestecate;
• date sociale, nu doar date tehnice - date care arată cum reacționează oamenii la politici: dacă au încredere, dacă participă la dezbaterea publică sau dacă aleg să se retragă și să se autocenzureze;
• supraveghere democratică reală a platformelor;
• educație civică pentru era digitală, nu doar alfabetizare tehnică.

Mesajul pe care l-am transmis în la aceste eveniment a fost unul simplu: democrația nu poate fi apărată prin eliminarea tuturor riscurilor. Ea supraviețuiește prin gestionarea lor deschisă. Cel mai puternic scut democratic nu este o reglementare perfectă, ci un cetățean care înțelege, pune întrebări și refuză soluțiile facile la probleme complicate. Democrația este un risc. Dar este un risc care merită asumat”, a conchis Dîncu.