Ziua Tratatului de la Trianon, marcată astăzi

În data de 4 iunie, începând din 2021, este marcată Ziua Tratatului de la Trianon.

Proiectul de lege privind declararea acesteiu zile a fost adoptat de Senat la 21 octombrie 2019. A fost prezentat, la 28 octombrie, în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar la 13 mai 2020, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, cu 235 voturi pentru, 21 contra şi 25 de abţineri, scrie Agerpres.

La 4 iunie 1920, la Trianon, România a semnat alături de principalele Puteri Aliate şi Asociate, Tratatul de pace cu Ungaria, prin care se recunoaştea, pe plan internaţional, hotărârea din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu ţara-mamă. Drumul făcut de România până în acest punct a fost plătit cu sânge şi lacrimi, cu uriaşe eforturi materiale, deoarece a trebuit să continue Marele Război, prin campania anti-bolşevică din Ungaria din 1919, ca o etapă suplimentară a negocierii şi semnării tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920.

În preambulul Tratatului se consemna că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia "puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate", şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia şi Statul Sârbo-croato-sloven. Tratatul conţinea 364 de articole grupate în 14 părţi, ce cuprindeau la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheia cu un protocol şi o "declamaţiune". Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Primele 26 de articole cuprindeau statutul Societăţii Naţiunilor, document care se regăseşte în textul tuturor tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial. Articolele de la 27 la 35 inclusiv fixau frontierele Ungariei, fiind stabilite graniţele noului stat ungar cu Austria, cu Statul Sârbo-croato-sloven, cu România şi cu Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată "fruntariile Ungariei", cuprindea trei articole privitoare la România, de la 45 la 47. Art. 45 stipula că Ungaria renunţa în favoarea României la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei astfel cum sunt fixate la art. 27,

Un şir de tratate, care au consfinţit frontierele României Întregite, au fost încheiate între anii 1919-1920, în cadrul Conferinţei de pace ale cărei lucrări au fost deschise la Versailles, la 18 ianuarie 1919, în Sala Oglinzilor, de Raymond Poincare, preşedintele Franţei. Tratatul cu Austria, semnat la St. Germain (10 septembrie 1919) şi acceptat de România la 10 decembrie 1919, însemna recunoaşterea şi în acest cadru a legitimităţii unirii Bucovinei cu România, realizate de facto şi de jure prin hotărârea românilor bucovineni din noiembrie 1918.