Prefectul Clujului, despre cazurile de lepră: "Totul e sub control. Nu există motive de îngrijorare"/ Câte persoane se află acum sub monitorizare

Prefectul Maria Forna transmite că situaţia leprei în judeţul Cluj este sub control şi că nu există motive de îngrijorare.

Autoritățile sanitare din Cluj dau asigurări că situația generată de confirmarea a două cazuri de lepră (boala Hansen) este sub control, iar măsurile luate au fost unele preventive, dictate de caracterul excepțional al bolii, care nu a mai fost diagnosticată în România de peste patru decenii.

„Nu există motive de îngrijorare”

„Avem două cazuri de lepră confirmate la două angajate de provenienţă din Asia. Mai avem încă două cazuri de persoane tot angajate care în acest moment au fost infirmate. Acestea sunt datele pe care le avem de la Spitalul de Boli Infecţioase Cluj. Nu există motive de îngrijorare. În acest moment au fost evaluaţi opt contacţi ai celor două maseuze, iar din datele pe care le avem, niciunul dintre contacţi nu este confirmat pozitiv cu lepră”, a spus prefectul Maria Forna, marți, într-o conferință de presă.

Prefectul a afirmat că „am trecut de o posibilă stare de urgență, de alertă, care putea fi la nivelul județului Cluj” și a făcut, totodată, apel la „toți cetățenii, în cazul apariției oricărei modificări în starea de sănătate, să se prezintă la medicii de specialitate din județul Cluj”.

„Am putea începe cu faptul că nici lepra nu mai este ce-a fost... adică, înainte, lepra nu era tratabilă și ducea la niște amputații și auto-amputații pentru că în zonele acestea cutanate, adică petele care apar pe piele, sunt pete lipsite de sensibilitate, și atunci, practic, oamenii nu se protejeau, nu simțeau durere, condițiile de viață erau proaste și oamenii erau săraci, se infectau frecvent, nu se tratau și așa se ajungea la auto-amputații, la acele dismorfisme. Lucrurile s-au schimbat mult, în sensul că, la ora actuală, lepra este o boală tratabilă. După primele doze de tratament, boala devine necontagioasă, deci oamenii nu mai transmit mai departe infecția. Obiectivul este să reduci contagiozitatea, să reduci riscul de transmitere și să reduci sechelele, pentru că cu cât tratezi mai repede, cu atât posibilitatea de a opri boala din evoluție este mai mare”, a declarat prof. dr. Mihaela Lupșe, șef secție al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj.

Starea celor două paciente confirmate

Cele două femei diagnosticate săptămâna trecută cu lepră (boala Hansen) au fost internate vineri în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și sunt sub supraveghere medicală continuă. Tratamentul a fost început imediat după confirmarea diagnosticului și respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Potrivit acestora, pacientele nu necesită măsuri speciale de izolare, ceea ce indică faptul că riscul de transmitere este extrem de scăzut.

„Pacientele sunt internate într-un salon obișnuit, nu într-o zonă special izolată. Ele sunt monitorizate multidisciplinar – dermatologic, neurologic și infecțios – deoarece boala poate avea manifestări multiple. Li s-a administrat antibiotic încă de vineri. Terapia este una de lungă durată, de până la 12 luni, și constă într-o combinație de trei antibiotice. După începerea tratamentului, contagiozitatea dispare rapid, în primele zile”, a precizat dr. Violeta Briciu, director medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj.

„Avem o oricare protecție pentru lepră”

Medicul infecționist a explicat că datorită vaccinului BCG (Bacillus Calmette-Guérin), cu care românii sunt vaccinați încă din copilărie, avem teoretic o oarecere protecție împotriva acestei boli.

„Este vorba tot despre o micobacterie, respectiv Mycobacterium tuberculosis și Mycobacterium leprae. Cele două sunt înrudite. Vaccinul nu oferă o protecție completă, deoarece nu există un vaccin specific pentru Mycobacterium leprae.

Vaccinul BCG este destinat Mycobacterium tuberculosis, însă, datorită înrudirii dintre cele două bacterii, acesta conferă o protecție parțială și nespecifică. Nici în cazul tuberculozei protecția nu este una absolută. 

Prin urmare, faptul că populația este vaccinată cu BCG oferă, într-o anumită măsură, o protecție parțială și împotriva leprei”, a explicat prof. dr. Mihaela Lupșe.

„Percepția publică a fost greșită. Nu vorbim despre un caz de catastrofisc, ci despre o boală care, în România, nu a mai fost diagnosticată din anul 1981. Acesta a fost, de fapt, impactul emoțional foarte mare resimțit de cetățeni”, a explicat dr. Corina Criste, directorul DSP Cluj în cadrul conferinței de presă.

8 persoane monitorizate. „Nu avem un vaccin specific, dar avem chimioprofilaxie”

În urma anchetei epidemiologice desfășurate de Direcția de Sănătate Publică Cluj, au fost identificați opt contacți direcți ai pacientelor, în afara celor două cazuri confirmate. Toate aceste persoane au fost evaluate medical și nu prezintă simptome.

„Legat de contactii acestor paciente - sunt mai mulți factori care pot să ducă la apariția bolii, dar timpul prelungit este foarte important și au fost identificate 8 persoane în salonul unde cele două paciente confirmate lucrează, ca și contact. Într-adevăr, le-am internat în weekend pentru evaluare, dar niciuna dintre aceste persoane care sunt internate ca și suspect nu prezintă manifestări cutanate evaluate dermatologic, nici manifestări neurologice. Și atunci ele sunt diagnosticate ca și contact asimtomatic. Contactul asimtomatic are indicație de a primi o doză unică de rifampicină, pe care au și primit-o ieri, asigură profilaxia infecției. Nu avem un vaccin specific, dar avem această chimioprofilaxie, cu administrare în doză unică și ele vor fi externate”, a mai spus dr. Violeta Briciu.

După 44 de ani...

Cele două cazuri de lepră de la Cluj au fost confirmate săptămâna trecută. Mai precis, Ministerul Sănătății a anunțat joi că a fost confirmat un caz de lepră la Cluj-Napoca, iar alte trei cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică. Vineri, DSP Cluj a anunțat că a fost confirmat încă un caz. 

În România, ultimul caz de lepră (boala Hansen) a fost diagnosticat în 1981. La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.