Răceală sau gripă? Cum le diferențiezi și cum le tratezi/ Semnele care arată că nu e doar o simplă viroză

Odată cu venirea toamnei, a început și sezonul răcelilor și al gripei. Deși au simptome asemănătoare, câteva diferențe ajută la deosebirea lor.

Odată cu venirea sezonului rece, infecțiile respiratorii devin tot mai frecvente. În perioada 2 - 8 noiembrie, în România au fost raportate 68.467 de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), înregistrându-se cu 0.27% mai multe cazuri față de săptămâna anterioară (68.284) și cu 5.2% mai multe cazuri comparativ cu aceeași săptămână a sezonului precedent (65.081), arată o informare a Institutului Național de Sănătate Publică.

Suntem abia la începutul acestui sezon gripal, iar până în prezent au fost înregistrate 34 cazuri de gripă confirmate de laborator și 2 decese. Județul Cluj conduce la nivel național cu 8 cazuri confirmate de gripă, plus un deces.

Diferența dintre răceală și gripă

Răceala și gripa sunt, așadar, printre cele mai întâlnite afecțiuni ale sezonului rece, însă sunt adesea confundate din cauza simptomelor comune. Ambele sunt provocate de virusuri și se transmit de la o persoană la alta, prin particule respiratorii eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii.

Diferența dintre cele două este că răceala este, în general, o infecție ușoară, în timp ce gripa poate afecta întregul organism și poate provoca inclusiv complicații serioase, precum pneumonia.

În cazul răcelii - aceasta debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât, urmate de creşterea consistentei mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid.
 
În cazul gripei - debutul este brusc şi violent. Febra, de 39-40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Febra poate dura de la 3 până la 5 zile. Tusea este şi ea prezentă şi poate avea o durată de manifestare până la două luni, persistând chiar şi după dispariţia celorlalte simptome. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi senzaţie de usturime a ochilor. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastrointestinale.

Cum se tratează

Răceala obișnuită este provocată de numeroase virusuri și, în cele mai multe cazuri, organismul reușește să elimine infecția fără un tratament specific. Organismul are nevoie de timp pentru a se recupera, deci este importantă odihna, la care se adaugă hidratarea - consumul suficient de apă, ceaiuri și supe.

La nevoie, soluțiile saline nazale pot ajuta la curățarea secrețiilor și la ameliorarea congestiei nazale.
Medicamentele pentru febră și durere, ca paracetamolul sau ibuprofenul, pot fi utilizate, dacă nu există contraindicații, respectând prospectul și recomandările medicului sau farmacistului.

Medicamentele pentru răceală pot ameliora temporar simptomele, dar nu elimină virusul și nu grăbesc neapărat vindecarea.

În cazul gripei, tratamentul depinde de severitatea simptomelor, vârsta pacientului și existența unor boli asociate. 

În formele ușoare, tratamentul este asemănător celui recomandat pentru răceală. În cazurile mai grave, pentru gripă sunt disponibile medicamente antivirale, care acționează asupra virusurilor gripale și pot reduce durata și severitatea bolii.

Antiviralele se administrează la recomandarea medicului și au eficiența cea mai mare atunci când tratamentul începe în primele 48 de ore de la apariția simptomelor.

Vaccinarea antigripală este una dintre principalele metode de prevenire a gripei și de reducere a riscului de forme severe și complicații.

Semnele care arată că nu e doar o simplă viroză

Este recomandat să ceri sfatul medicului dacă febra persistă, starea generală se agravează, simptomele nu se ameliorează sau reapar după o perioadă de recuperare.

Solicită ajutor medical de urgență dacă apar dificultăți de respirație sau senzația de lipsă de aer, durere sau presiune persistentă în piept, confuzie, amețeală severă sau dificultăți de trezire, deshidratare severă sau urinare foarte redusă, slăbiciune extremă ori agravarea bruscă a stării generale.