Rectorul UBB, Daniel David, analizează România la 33 de ani de la Revoluție: Tinerii comuniști de atunci ocupă poziții de putere și influență

Într-un interviu pentru Adevărul, profesorul  Daniel David, rector al UBB, dar și autor al volumului „Psihologia poporului român”, a analizat cum s-a schimbat România la 33 de ani de la Revoluție. Vestea proastă: Românii au nevoie de peste 30 de ani ca să învețe democrația.

Au trecut 33 de ani de la Revoluția din 1989 - moment în care paradigma „omului nou”, pe care comuniștii au încercat să-l construiască timp de 45 de ani, a dispărut. Cum percepeți dumneavoastră că s-a schimbat poporul român din punct de vedere al profilului psihosociocultural în acest timp? Ce mai păstrăm din fondul acela psihologic, ce am schimbat?

Daniel David: Paradigma comunistă a „omului nou” a dispărut din angajamentele formale, dar a rămas încă sub formă de valori, norme și axiome psihosociale în mintea unor oameni. Schimbările psihoculturale au loc, dar adesea acestea se întâmplă în cadrul unor schimbări psihoculturale mai largi, de obicei mondiale, astfel că diferențele dintre diverse țări/culturi se schimbă mai greu, în ciuda modificării scorurilor absolute ale unor țări/culturi.

Totuși schimbările scorurilor absolute pot forța vechile instituții dintr-o cultură să se schimbe. Într-un studiu din 2020 am arătat că România s-a modernizat, iar această modernizare este determinată mai ales de mentalitatea noilor generații.

Analistul politic Silviu Brucan spunea în anii 90, că românii vor învăța democrația în 20 de ani. Profesorul american de jurnalism Peter Gross, ale cărui studii s-au concentrat pe Europa Centrală și de Est, Profesor Honoris Causa al UBB, a susținut, într-un interviu, că ar fi nevoie de 60 de ani pentru ca românii să învețe democrația. Nu o să vă cer o cifră, pentru că este foarte greu de dat, ci vă întreb ce ar trebui să luăm în calcul când ne gândim la acest lucru? Suntem mai aproape de estimarea lui Brucan sau a lui Gross?

Daniel David: O generație se poate socoti în abordările de psihologie cam o dată la 20/30 de ani. De la Revoluția anticomunistă din 1989, tinerii comuniști de atunci (mai ales cei bine îndoctrinați/activiști/mai puțin autoreflexivi etc.) au ocupat și ocupă poziții de putere și influență socială, sigur mulți prezentându-se acum ca democrați; dar valorile și reflexele vechi se sting greu și adesea se exprimă tacit, transmițându-se apoi chiar și copiilor lor.

Intrarea în Schengen a devenit, cel puțin, în ultima lună un obiectiv important de țară și nu am văzut demult un interes atât de mare acordat unui scop comun. Eșecul aderării a determinat reacții de dezamăgire, protest și de boicot economic față de Austria. Foarte mulți români consideră că Austria a abuzat de dreptul său de veto. Este o reacție normală? Este o reacție eficientă?

Daniel David: Psihologic vorbind, atunci când ai o frustrare – adică cineva îți blochează dorințele/obiectivele/interesele legitime/drepturile etc. – nu este normal să fii pasiv sau calm/relaxat sau mulțumit/bucuros! Rațional este important să lași emoția negativă să se exprime, dar în forma uneia sănătoase (ex. nemulțumire/asertivitate), nu nesănătoase (ex. furie/agresivitate).

Nemulțumirea susține comportamente adaptative, te poate stimula să cauți soluții la problemă (frustrare), în timp ce furia/agresivitatea aduce probleme suplimentare, complicând frustrarea inițială. Așadar, deși oamenii reacționează în diverse feluri, greu de controlat, liderii ar trebui să reacționeze rațional.

Citește aici întreg interviul cu Daniel David.