16 iunie 2024: Un important sfânt este pomenit astăzi în calendarul ortodox

Pe 16 iunie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul.

 În calendarul Bisericii Ortodoxe Române, la data de 16 iunie este pomenit Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Ţării Româneşti.

Sfântul Neofit s-a născut în insula Creta pe la anul 1690. Crescut în dreapta credinţă, şi-a îndreptat paşii din tinereţe spre viaţa monahală, ajungând un călugăr învăţat şi virtuos, pentru care a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah.

A fost chemat în Ţara Românească de către domnitorul Constantin Mavrocordat (în a treia domnie: 1735-1741), spre a fi dascălul copiilor săi. În ianuarie 1737 a fost hirotonit mitropolit titular (onorific) al Mirelor Lichiei, iar, după un an, "cu sfatul a toată cinstita boierime şi a tot clerul bisericesc", a fost ales mitropolit al Ţării Româneşti.

Deşi era de alt neam şi de altă limbă decât păstoriţii săi, mitropolitul Neofit a lucrat neobosit pentru propăşirea duhovnicească şi materială a poporului român, asemănându-se înaintaşului său, Sfântul Antim Ivireanul.

A sprijinit renaşterea isihastă, iniţiată de Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, pe care l-a chemat să-şi prezinte învăţătura înaintea patriarhilor Matei al Alexandriei, Silvestru al Antiohiei şi Partenie al Ierusalimului, aflaţi atunci în Bucureşti, ierarhi care au dat mărturie despre ortodoxia învăţăturii propovăduite şi trăite de Sfântul stareţ Vasile.

Închinându-se moaştelor Sfintei Filofteia, la Curtea de Argeş, sfântul ierah Neofit s-a străduit să adune tradiţiile care circulau, legate de ea, şi să-i alcătuiască Viaţa.

Mitropolitul a scris două scurte tratate, în limba greacă: "Despre miruit" şi "Despre împărtăşirea cu Sfintele Taine a celor ce au fost ispitiţi în vis". De asemenea, se păstrează o predică rostită în Catedrala mitropolitană, precum şi frumoasele prefeţe ale cărţilor tipărite de el.

Ierarhul Neofit a susţinut învăţământul, fiind numit, printr-un hrisov al domnitorului Grigorie Ghica, "ispravnic al dascălilor", deoarece Biserica sprijinea financiar toate şcolile care funcţionau, în vremea sa, la Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Târgovişte, Craiova, Câmpulung şi Slatina.

Mitropolitul însuşi a înfiinţat o şcoală românească la Schitul Buliga din Piteşti şi o şcoală cu învăţătură românească, grecească şi slavonă la Schitul Pătroaia (judeţul Dâmboviţa), cu învăţământ gratuit pentru copiii ţăranilor.

El s-a preocupat şi de ortodocşii români din Transilvania, care erau lipsiţi de prezenţa unui ierarh ortodox, hirotonind mai mulţi preoţi pentru credincioşii ardeleni, printre care se numără şi Sfântul Mărturisitor Moise Măcinic, preotul din Sibiel (prăznuit în 21 octombrie).

Pentru activitatea sa, Patriarhia de Constantinopol i-a conferit titlul de locţiitor al tronului Cezareei Capadociei, care, din anul 1776, va deveni un titlu permanent al mitropoliţilor Ţării Româneşti.

Mitropolitul Neofit Cretanul a fost principalul susţinător al desfiinţării "rumâniei" sau "şerbiei", prin care ţăranii erau dependenţi de boierii pe moşia cărora locuiau. Sfântul Neofit a fost cel dintâi care a eliberat pe toţi ţăranii de pe moşiile Mitropoliei.

Zelul său pastoral s-a arătat prin susţinerea cerinţelor poporului, asuprit de domnitorul fanariot Matei Ghica (1752-1753). Potrivit cronicarilor, Mitropolitul s-a pus în fruntea poporului şi a mers la trimisul sultanului, căruia i s-au plâns de toate abaterile domnitorului.

Mâniat de purtarea Mitropolitului, Matei Ghica a poruncit în ascuns ca acesta să fie otrăvit, încât, la scurt timp, în data de 16 iunie 1753, Mitropolitul Neofit a trecut la Domnul, ca un Ierarh Martir, după aproape 15 ani de păstorire, fiind înmormântat lângă Catedrala mitropolitană din Bucureşti.

 

sursa: Basilica.ro