Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie: Post aspru, tradiții străvechi și semnificații pentru creștinii ortodocși

Ajunul Bobotezei, marcat pe 5 ianuarie, reprezintă una dintre cele mai importante zile de pregătire spirituală pentru creștinii ortodocși.

Aceasta precede sărbătoarea Bobotezei, dedicată Botezului Domnului. În această zi, tradiția bisericească impune un post aspru sau chiar post negru, ca formă de purificare spirituală și trupească înainte de primirea Agheasmei Mari.

Conform canoanelor bisericești, în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi, pe 6 ianuarie, credincioșii gustă din Agheasma Mare pe nemâncate. Postul din această zi are rădăcini adânci în tradiția creștină, datând din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După botez, aceștia participau pentru prima dată la Liturghie și se împărtășeau.

Pentru cei care nu pot ține post total, se recomandă consumul de alimente specifice, precum:

• Grâu fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu miez de nucă;
• Plăcinte umplute cu varză sau ceapă;
• Prune fierte.

Ajunul Bobotezei este marcat de săvârșirea, pentru a doua oară de la începutul anului, a Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia praznicului. După această liturghie, preoții oficiază slujba Agheasmei Mari, moment în care apa este sfințită și binecuvântată.

De asemenea, în această zi, preoții vizitează casele credincioșilor pentru a le sfinți gospodăriile prin stropire cu Agheasma Mare. În multe sate din Moldova, copii organizează grupuri și anunță sosirea preotului prin strigătul tradițional „Chiraleisa!”, de trei ori.

Postul din Ajunul Bobotezei simbolizează pregătirea credincioșilor pentru primirea Agheasmei Mari, considerată apă sfințită cu puteri deosebite. Aceasta este folosită pentru binecuvântarea gospodăriilor, a familiei și a sănătății pe parcursul întregului an.

Potrivit rânduielilor bisericești, dacă Ajunul Bobotezei cade într-o zi lucrătoare, se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia praznicului. Dacă ajunul este sâmbăta sau duminica, se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar Liturghia Sfântului Vasile este mutată pe ziua praznicului.

Pe lângă semnificația religioasă profundă, Ajunul Bobotezei este însoțit și de numeroase credințe populare:

• Se spune că persoanele care țin post negru vor fi sănătoase și ferite de necazuri în anul care urmează;
• Fetele nemăritate cred că vor avea șanse mai mari să-și găsească ursitul;
• Este un moment favorabil pentru ritualuri precum legarea pomilor, descântecele sau observațiile meteorologice;
• Superstițiile recomandă evitarea certurilor, a datoriilor și a bătăii copiilor în această zi.