Nutriţionist: Alimentaţia în post - linte, năut şi mazăre, pentru proteine, fructe şi fibre
Ce mâncăm când ţinem post?
Postul Paştelui, de dinaintea Învierii Domnului, este cel mai aspru dintre toate cele patru posturi din an, dar şi cel mai lung. Perioada postului este considerată a fi una a purificării trupului şi a spiritului, însă, din punct de vedere nutriţional, lucrurile nu sunt deloc simple. "Mai ales în contextul unei vieţi aglomerate de probleme, responsabilităţi şi stres, poate părea destul de complicat să ai şi un regim alimentar corect în timpul postului", afirmă medicul nutriţionist Cori Grămescu.
Potrivit medicului, există cinci aşa-zise reguli legate de ce trebuie mâncat în post, pentru ca alimentaţia să fie hrănitoare şi să ajute la detoxifierea organismului.
Prima regulă se referă la asigurarea aportului de proteine în post şi, totodată, la asocierea corectă astfel încât organismul să aibă profilul complet de aminoacizi esenţiali - elemente care nu pot fi sintetizate, ci trebuie aduse prin aport alimentar.
"Pentru aceasta, nu este nevoie să urmăm un plan strict de combinare a alimentelor, ci să adoptăm o dietă diversificată şi cât mai bogată în alimente naturale. Pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine, trebuie să consumăm în post linte, năut, mazăre, migdale şi nuci, spanac şi broccoli, orez integral, quinoa şi cereale integrale neprocesate - ovăz, secară precum şi mei, hrişcă", a precizat dr. Grămescu.
Nutriţioniştii recomandă, de asemenea, ca în post să fie consumate multe legume.
"Aceasta ar trebui să reprezinte baza alimentaţiei în post şi nu numai, pentru că au o densitate caloric mică, adică la un volum mare aduc puţine calorii şi o densitate nutriţională mare, adică la un volum mic aduc mulţi nutrienţi - în special vitamine, enzime şi minerale. Pentru a nu ridica probleme mari de digestie, ar trebui ca la început să consumăm deopotrivă legume crude şi preparate termic, pentru că aportul ridicat de fibre poate cauza la început o uşoară senzaţie de balonare. De asemenea, este important să alegem legume din surse verificate, în care există şi se aplică norme stricte de control al pesticidelor - ţările din UE sunt întotdeauna o alegere mai bună pentru sănătate. În această grupă ar trebui să se regăsească legumele fibroase - morcov, ţelină, păstrânac, pătrunjel, ridichi, sfeclă, gulii, napi, cartofi dulci, precum şi ardei, roşii, pentru salate, legume verzi - urzici, untişor, lobodă, măcriş, leurdă, spanac, broccoli precum şi alte legume - ciuperci, praz, sparanghel etc.", a mai spus Grămescu.
Potrivit medicului, există şi alimente care ar trebui scoase din alimentaţia de post.
"Este vorba despre produsele ultra-procesate de post, cum sunt unele pateuri de soia, crenvuştii de soia, caşcavalul vegetal şi altele asemenea. Este deajuns să citiţi etichetele acestor produse, pentru a vedea ce aport de aditivi alimentari au. Se pot înlocui cu succes cu pateuri de nuci cu linte, humus, pate de caju cu condimente sau brânză de caju şi nuci, care se prepară foarte uşor acasă", explică nutriţionistul.
Alte reguli privind alimentaţia în post se referă la numărul de mese şi organizarea zilnică a activităţii.
"Trebuie să mâncăm trei mese principale şi una până la trei gustări, pentru a preveni apariţia senzaţiei de foame. Ideal este să fie consumate cerealele integrale şi derivate, precum pâinea, şi pastele în prima parte a zilei, la micul dejun şi prânz. Iar pentru cină şi gustarea de seară sunt recomandate legume, nuci şi seminţe şi, eventual, o porţie de lapte de soia ori migdale. Tot în prima parte a zilei, ar trebui să fie consumate şi fructele de sezon, dar acestea ar trebui consumate singure, ca o masă de sine stătătoare, la o oră şi jumătate distanţă de mesele principale", spune nutriţionistul.
Hidratarea, la fel de importantă
Şi în perioada postului, se recomandă să se bea cel puţin doi litri de apă pe zi, pentru a reduce riscul de tulburări ale tranzitului digestiv. De asemenea, sunt de evitat sucurile şi cafeaua în exces.
"Aportul crescut de fibre este foarte sănătos pentru organism, dar o creştere bruscă poate cauza, pe termen scurt, constipaţie, mai ales dacă nu bem suficientă apă. Ar trebui evitate sucurile, cafeaua în exces şi ceaiurile laxative. În perioada postului, putem consuma şi unele alimente cu proprietăţi nutritive mai concentrate, cum ar fi proteina de cânepă sau de mazăre, pudra de chlorella şi spirulină, uleiul de cocos sau de silimarină, germenii de broccoli sau de ridiche neagră, pentru a accelera procesul de detoxifiere şi regenerare a organismului, dar aceste ingrediente active trebuie introduse cu măsură în alimentaţie.Aceste lucruri ar trebui făcute la indicaţia unui specialist, pentru că pot influenţa anumite boli şi afecţiuni preexistente", spune dr. Grămescu.
Pe lângă o alimentație corectă, este indicată mişcarea, pe cât posibil după un program constant în aer liber, pentru a limita efectele asteniei de primăvară.
Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, postul este o abţinere totală sau parţială, liber acceptată, de la mâncare şi băutură, sau abţinere de la alimente de origine animală (carne, lapte, ouă) şi înlocuirea lor cu produse vegetariene,pentru o anumită perioadă. Postul, ca abţinere totală de la mâncare şi băutură, pentru o zi, două, trei sau mai multe, este cunoscut ca "post negru".
Postul Paştelui de anul acesta a început luni, 3 martie, şi se va încheia la 20 aprilie. Acest post două zile în care se poate mânca peşte, respectiv de Bunavestire (25 martie) şi de Florii (13 aprilie).
