Ce spune Gheorghiță despre riscul de miocardită la tinerii care se vaccinează anti-COVID/ Care sunt simptomele

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă, a vorbit, marți, într-o conferință de presă, despre miocardita dată de COVID și cea post-vaccinare.

Șeful CNCAV a fost chestionat, în conferința de presă săptămânală, susținută la Palatul Victoria, cu privire la riscurile de miocardită care ar putea apărea la adolescenți și tineri după vaccinarea împotriva COVID, părinții ezitând să-și vaccineze copiii de teamă că s-ar putea îmbolnăvi. 
 
"Aş vrea să spun că înţeleg perfect şi preocuparea, şi îngrijorarea, şi ezitarea pe care părinţii o au. Noi ceea ce vom face în perioada următoare este să comunicăm mai intens pe această temă cu preponderenţă pe populaţia tânără, inclusiv copii, tocmai pentru a oferi suficiente informaţii părinţilor legat de profilul de siguranţă al vaccinurilor, de eficacitate de beneficiile directe şi indirecte, dar şi de această problemă particulară legată de riscul de miocardită. Ce este miocardita? Pe scurt, este o  inflamaţie a muşchiului cardiac care nu este specifică vaccinării împotriva COVID-19, ea este regăsită ca potenţială reacţie adversă şi la alte tipuri de vaccinuri şi care este în mod obişnuit cauzată de mai mulţi agenţi infecţioşi, atât virali, bacterieni, parazitari, fungi şamd. Deci sunt multiple cauze care pot să determine această inflamaţie a muşchiului cardiac, sunt cauze infecţioase sau neinfecţioase. În mod particular pentru vaccinurile împotriva COVID-19 la vaccinurile pe bază de ARN Mesager s-a observat că la persoanele cu vârsta sub 30 de ani şi mai ales persoanele de sex masculin există o frecvenţă uşor mai crescută decât se regăseşte în populaţia generală după administrarea dozei doi. În general, timpul de apariţie este la circa două-trei zile după administrarea dozei doi, dar există o supraveghere, în general de până la 28 de zile", a exoplicat Valeriu Gheorghiţă.
 
Medicul a precizat că cele mai multe cazuri de miocardită au apărut în primele 7 zile după administrarea rapelului, însă evoluţia a fost "uşoară în toate cazurile", cu o "durată de spitalizare de două, trei, până la patru zile".
 
De asemenea, acesta a explicat că specialiștii americani FDA au comparat evoluţia miocarditei de după vaccin şi cea provocată de COVID, iar rezultatele arată că după vaccinare modificările survenite la nivel cardiac s-au recuperat, în timp ce la miocardita cauzată de infecție, trei sferturi dintre persoane recuperează funcţia cardiacă în trei săptămâni. 
 
"În general miocardita apare la această grupă de vârstă. Nu vorbesc neapărat de miocardita de după vaccin, ci miocardita care este cauzată şi de alte patologii, de alte cauze infecţioase sau neinfecţioase. Frecvenţa este rară, ea este raportată de 1 până la 5 cazuri raportate la 100.000 de doze administrate", a mai precizat medicul.
 
Deasemenea, Gheorghiţă a afirmat că miocardita în contextul infecţiei cu noul coronavirus a fost mult mai frecventă, decât cea apărută post-vaccinare, iar evoluţia a fost "uşor mai prelungită" în cazul bolii.
 
"Miocardita apare la copil atunci când dezvoltă acel sindrom inflamator multisistemic, care poate să ducă la afectare cardiacă în cel puţin jumătate din cazuri. Iar frecvenţa acestui sindrom inflamator multisistemic la copil este între 1 şi şase 6 raportate la 10.000 de infecţii, indiferent că vorbim de infecţii asimptomatice sau infecţii diagnosticate", a mai explicat șeful CNCAV.

În ceea ce privește simptomele, Gheorghiță a spus că semnele care ridică suspiciunea de miocardită sunt durerea toracică, palpitaţiile şi senzaţiile de oboseală.