Crețu se roagă de Dăncilă să comunice la Bruxelles poziţia Guvernului privind spitalele regionale

Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a transmis o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziţia oficială a Guvernului în privinţa celor trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova.

”Înaltul oficial european invită totodată autorităţile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privinţa măsurilor pe care intenţionează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale”, se arată într-un comunicat remis presei.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, Corina Creţu precizează că sprijinirea implementării cu succes şi la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru ea şi Comisia Europeană.

„Aşa cum am subliniat şi în scrisoarea pe care v-am transmis-o încă din data de 25 aprilie 2018, sprijinirea implementării cu succes şi la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru mine şi Comisia Europeană. În acest sens, este esenţială accelerarea pregătirii proiectelor şi îmbunătăţirea orientării şi a coordonării în cadrul ministerelor de resort (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale). Chiar dacă s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte pregătirea studiilor de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului şi consolidarea capacităţii administrative a Unităţii de implementare a proiectelor din cadrul Ministerului Sănătăţii, graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului”, se arată în scrisoarea Corinei Creţu.

Potrivit comisarului european, este necesar ca termenele limită să fie respectate şi cele trei faze de implementare a proiectelor - construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalaţii, după caz, precum şi formarea personalului - să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Creţu solicită autorităţilor române să prezinte o planificare clară şi să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenţie pentru întregul proiect, cât şi termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

În acelaşi timp, comisarul european Corina Creţu menţionează că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autorităţile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcţia celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene:

• Deficitul de finanţare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiţii;
• Revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanţate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea şi mecanismele de finanţare, astfel încât noile investiţii să acopere costurile operaţionale preconizate;
• Proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naţionale de sănătate la nivel naţional şi local, respectiv planurile regionale de asistenţă medicală şi master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.

În finalul scrisorii adresate premierului României, comisarul european pentru politică regională precizează faptul că serviciile Comisiei Europene oferă deja asistenţă tehnică Ministerului Sănătăţii, reiterând totodată angajamentul său personal, cât şi al serviciilor Direcţiei Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), de a sprijini în continuare autorităţile din România în vederea realizării celor trei spitale regionale în actualul exerciţiu financiar, inclusiv prin mobilizarea de asistenţă suplimentară acolo unde este cazul.

Guvernul nu depune cererea de finanţare

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, în februarie 2019, că dacă studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale din Cluj şi Craiova nu vor fi terminate la timp, se va depune în prima fază cerere de finanţare pentru cel din Iaşi: „Cererile de finanţare se depun până în luna aprilie, în martie-aprilie e un interval de timp; nu aş putea să vă spun data exactă când depunem cererile de finanţare, dar pot să vă spun că, dacă celelalte studii de fezabilitate nu vor fi pregătite, vom depune Iaşiul în primă fază”.

La scurt timp de la aceste declaraţii, Consiliul Judeţean ( CJ) Cluj a cerut executivului să demareze în regim de urgență realizarea studiului de fezabilitate pentru spitalul din Cluj. "Solicităm Guvernului să demareze în regim de urgență realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru SRU Cluj și să înceapă lucrările de construcție. Constatăm cu regret că Guvernul nu a finalizat încă studiul de fezabilitate pentru SRU Cluj. În acest exercițiu financiar, 2014-2020, nu este prevăzută nicio finanțare pentru acest obiectiv de maxim interes pentru întreaga Regiune de Nord-Vest".

Consiliul Judeţean Cluj doreşte să preia proiectul SRU, Ministerul Sănătăţii refuză 

România ar putea pierde finanţarea europeană pentru realizarea celor trei spitale regionale, dat fiind faptul că Ministerul Sănătăţii (MS) şi guvernul PSD tărăgănează accesarea banilor europeni. Drept urmare, în noiembrie 2018, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a transmis Comisiei Europene – Direcția Generală de Politică Regională și Urbană și Autorității de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale o adresă oficială prin care a solicitat preluarea proiectului de construire a SRU.

În răspunsul primit de la comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, se admite faptul că Programul Operațional Regional 2014/2020 poate fi modificat în cursul perioadei de programare, la cererea autorităților naționale. Altfel spus, CJ poate solicita Guvernului să declare CJ ca fiind eligibil în depunerea proiectului pentru construirea spitalului regional de urgență, adică beneficiar în locul MS.

Ministrul s-a arătat surprins de intenţia anunţată în noiembrie de reprezentanţii CJ Cluj de a construi singuri spitalul regional şi a dat asigurări că în cursul lunii decembrie 2018 vor fi depuse la Bruxelles cererile de finanţare atât pentru spitalul din Cluj, cât şi pentru cele din Iaşi şi Craiova. Pintea a ţinut să-i dea o replică şi comisarului european  în legătură cu posibilitatea suplimentării fondurilor europene pentru spitalele regionale, spunând că deja s-a primit un răspuns negativ în acest sens în septembrie.

Proiectul spitalului din Cluj, vechi din 2004

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al CJ Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

CJ a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii SRU.