Descoperire surprinzătoare: o singură doză dintr-un medicament a redus simptomele asemănătoare autismului la șoareci adulți

O echipă de cercetători de la UCLA Health a demonstrat că o singură doză de rapamicină poate reduce rapid, dar temporar, comportamentele asemănătoare autismului la șoareci adulți.

O echipă de cercetători de la UCLA Health a demonstrat că o singură doză de rapamicină poate reduce rapid, dar temporar, comportamentele asemănătoare autismului la șoareci adulți. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Communications.

În cadrul experimentului, oamenii de știință au folosit un model de șoareci care dezvoltă modificări cerebrale și comportamentale asemănătoare celor observate în unele forme de autism, ca urmare a unei inflamații apărute în timpul sarcinii. La vârsta adultă, animalele prezentau dificultăți de interacțiune socială, comportamente repetitive și hipersensibilitate la stimuli precum atingerea sau zgomotele, arată technologynetworks.com.

La aproximativ două ore după administrarea unei singure doze de rapamicină, cercetătorii au observat o reducere a comportamentelor repetitive, îmbunătățirea interacțiunilor sociale și normalizarea sensibilității senzoriale. Analizele au arătat că medicamentul a redus hiperactivitatea circuitelor cerebrale și a restabilit temporar funcționarea acestora, fără a modifica structura fizică a creierului.

Cercetătorii spun că rezultatele sugerează că unele disfuncții asociate autismului ar putea fi influențate și la vârsta adultă prin intervenții asupra circuitelor cerebrale, chiar dacă modificările structurale apărute în timpul dezvoltării rămân prezente.

„Aceste rezultate reformulează modul în care ar putea fi tratate simptomele asociate autismului. Dacă creierul adultului rămâne capabil de normalizare funcțională, atunci unele caracteristici ale autismului pot fi abordate cu succes fără a fi nevoie să se corecteze diferențele structurale subiacente”, a declarat autoarea principală, Dr. Janel Le Belle , profesor asociat în cadrul Departamentului de Neurochirurgie al UCLA.

Cu toate acestea, beneficiile unei singure doze de rapamicină au fost doar temporare, anomaliile comportamentale revenind complet după 72 de ore. Administrarea de doze zilnice repetate pe parcursul a mai multor săptămâni a indus, de asemenea, un efect de toleranță, determinând pierderea eficacității medicamentului. Rapamicina este, de asemenea, un inhibitor puternic al creșterii, cu potențial ridicat de toxicitate și imunosupresie, ceea ce o face improprie pentru utilizarea pe scară largă la om.

„Acest lucru indică noi ținte terapeutice, cum ar fi neuromodularea circuitelor senzoriale sau echilibrarea inhibiției și excitației neuronale, mai degrabă decât rapamicina în sine ca tratament”, a declarat autorul principal, Dr. Neil Harris , profesor în cadrul Departamentului de Neurochirurgie de la UCLA.

Studiile viitoare ar putea folosi aceste descoperiri pentru a dezvolta intervenții mai sigure, fără medicamente - cum ar fi stimularea magnetică țintită sau ultrasunetele focalizate - axate în mod explicit pe modularea circuitelor senzoriale funcționale identificate.

„Nivelul de normalizare funcțională atins în această scurtă perioadă de timp sugerează noi mecanisme prin care ar putea acționa posibile tratamente”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Harley Kornblum , director al Centrului de Cercetare a Dizabilităților Intelectuale și de Dezvoltare din cadrul Institutului Semel pentru Neuroștiințe și Comportament Uman al UCLA.

„Acest lucru sugerează că creierul adult ar putea fi mai adaptabil decât am presupus, chiar și atunci când modificările structurale subiacente din dezvoltarea timpurie sunt încă prezente. Acest lucru ne îndreaptă spre circuitele funcționale ale creierului, nu doar spre structura sa fizică, ca țintă pentru viitoarele abordări terapeutice”, a adăugat Kornblum.