Jurma avertizează: COVID nu e o gripă, Omicron nu e un simplu virus respirator, este un virus sistemic

Cercetătorul Octavian Jurma spune că Omicron poate produce o formă de boală "mai lent evolutivă", a cărei deznodamânt poate avea loc "mai trâziu decât cele 14-21 de zile caracteristic variantelor de până acum".

Jurma atrage atenția că, după subvarianta BA1 a Omicron, România urmează să se confrunte cu BA2, care a fost deja identificată în țara noastră și despre care "există date care sugerează că este şi mai virulentă decât BA1".

"În săptămâna trecută versiunea BA2 a ajuns conform prognozei la 99 de secvenţieri, însă ponderea sa a crescut la doar 11.36% din secvenţierile de săptămâna trecută (faţă de 10% acum 2 săptămâni). Aşa cum se vede însă şi debutul Omicron BA.1.x a fost similar. Înseamnă că este probabil că BA.2 va continua să se dubleze săptămânal mai ales pe fondul scăderii tulpinii Delta a cărei pondere a ajuns la 1%. 99% din cazurile noi sunt acum Omicron. Evoluţia descendentă a numărului de cazuri noi este determinată în continuare de scăderea rapidă a BA1, care încă nu este compensată de creşterea valului BA2 (val în val). Nu ştim dacă evoluţia BA2 în România va putea produce un platou sau un nou vârf pandemic ca în alte ţări din Europa însă monitorizarea cu atenţie a creşterii BA2 este necesară în continuare. Motivul nu este doar faptul că este mult mai infecţioasă decât BA1 (50%-100%) pentru persoanele trecute prin boală sau vaccinate ci şi pentru că există date care sugerează că este şi mai virulentă decât BA1", a scris cercetătorul Octavian Jurma, pe Facebook.

Cercetătorul susţine că o problemă generală cu Omicron este nivelul extrem de minimalizare a pericolului reprezentat de infecţia cu această variantă cu potenţial de cal troian. Preluarea de către autorităţi a mesajelor negaţioniste amplifică şi mai mult această problemă generală.

"Astfel faptul că Omicron se multiplică mai lent în plămân decât Delta permite organismului sănătos şi imunizat (prin vaccinare sau infectare) să o elimine înainte de a produce forme la fel de grave ca Delta sau chiar variante mai blânde din primele 3 valuri. Pe de altă parte capacitatea sa crescută de a evita imunitatea celulară o face mai periculoasă pentru copii şi tineri (spitalizările minorilor sunt în continuare peste vârful valului Delta). În cazurile în care sistemul imun nu reuşeşte să elimine eficient virusul, Omicron poate produce o formă mai lent evolutivă de boală în care deznodământul poate avea loc mai târziu decât cele 14-21 de zile caracteristic variantelor de până acum. Această ipoteză poate explica de ce numărul de decese din Africa de Sud continuă să crească la 2 luni de la vârful valului Omicron care a avut loc în jurul datei de 15 decembrie 2021", spune Octavian Jurma.

Acesta subliniază că, "în ciuda consensului negaţionist care s-a format în România", trebuie spus că "COVID nu e o gripă, Omicron nu e un simplu virus respirator, este un virus sistemic", iar "vaccinarea devine cu atat mai importantă, cu cât este foarte probabil că în martie România să renunțe la toate măsurile de limitarea a infectărilor".

"Toate aceste date sunt un argument în plus de a nu lăsa garda jos în această perioadă, în care scăderea rapidă a numărului de cazuri noi şi iluzia că pandemia s-a terminat au dat lovitura de graţie campaniei de vaccinare. Deşi în România a fost deja declarat inutil şi abandonat, certificatul verde ne-ar fi ajutat să continuăm campania de vaccinare şi după ieşirea din valul 5 (la fel ca la iesirea din valul 3 sau 4). Paradoxul este că vaccinarea devine cu atât mai importantă, cu cât este foarte probabil că în martie România să renunţe la toate măsurile de limitare a infectărilor după modelul unor ţări nordice care şi-au protejat incomparabil mai bine populaţia prin vaccinare. Daca se renunta si la obligativitatea purtarii mastilor in spatiile inchise (asa cum anunta hotararea CCR), singura masura reala de preventie la care Romania nu a renuntat pana acum, putem spune ca pandemia s-a terminat din punct de vedere al autoritatilor.
Daca se renunta si la starea de alerta, nici o masura de sanatate publica impotriva COVID-19 nu mai poate fi luata de guvern fara sa obtina din nou aprobarea Parlamentului", mai spune Jurma.

În încheiere, cercetătorul spune că, "din fericire urmează, probabil, o perioadă mai lungă de linişte decât după valul 3", iar această perioadă este din nou o oportunitate "să meditam la faptul că o putem păstra doar dacă ne vom vaccina şi noi la fel ca ţările pe care le invidiem din Europa".