Mii de substanțe chimice din ambalajele alimentare, găsite în organismul uman. Unele pot duce la infertilitate, probleme endocrine sau cancer

3.601 substanțe chimice utilizate în ambalarea sau prepararea alimentelor au fost detectate în organismul uman, iar despre 79 se știe că ar putea cauza cancer, mutații genetice, probleme endocrine și de reproducere, arată un studiu recent.

În cadrul cercetării publicate în revista Nature au fost analizate circa 14 mii de substanțe chimice folosite la producerea, procesarea, ambalarea și depozitarea alimentelor. 3.601 dintre acestea au fost identificare în corpul uman, în probe de sânge sau mostre de lapte matern și de păr, iar despre 79 se cunoaște că ar putea cauza cancer, mutații genetice, probleme endocrine și de reproducere.

Este primul studiu care leagă în mod sistematic substanțele chimice utilizate în ambalarea și prelucrarea alimentelor de bolile pe care oamenii le pot dezvolta prin expunerea la acestea, a evidențiat Martin Wagner, profesor de biologie la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie din Trondheim, care nu a fost implicat în studiu, scrie Biziday.

Deși autoritățile derulează programe de monitorizare a substanțelor chimice din organism, doar câteva sute au fost identificate până acum – în SUA, de exemplu, National Health and Nutrition Examination Survey urmărește doar 172 – și nu multe au fost studiate îndeajuns pentru a înțelege riscurile pentru sănătate.

Potrivit oamenilor de știință, majoritatea substanțelor toxice, inclusiv metalele grele (care afectează ADN-ul uman) sau PFAS (substanțe perene, bioacumulabile și dăunătoare organelor), pot migra din în corp din ambalajele de plastic, conserve și inclusiv din cerneala folosită la imprimarea mesajelor.

Un exemplu cunoscut, subliniază cercetătorii, este BPA (Bisfenol A), care în trecut era folosit în fabricarea de biberoane. Acum, BPA este considerat perturbator endocrin și asociat cu defecte din naștere, cancer, diabet sau boli de inimă. Un alt grup de substanțe sunt ftalații. Aceștia sunt utilizați în produse de machiaj, parfumuri, jucării și recipiente alimentare și sunt legați de malformații ale sistemului reproducător, obezitate infantilă, astm, probleme cardiovasculare și cancer.

Deși majoritatea substanțelor care se scurg din ambalajele alimentare provin din materiale plastice, experții avertizează că o și hârtia este o sursă. Aceștia explică faptul că cel mai nociv este cartonul reciclat, întrucât hârtia care provine de la alimente este amestecată cu hârtie folosită în alte scopuri.

În ciuda faptului că există deja reglementări în ceea ce privește materialele care intră în contact cu alimentele, oamenii de știință spun că aceste norme ar putea să nu fie suficient de stricte.